Ce vei păți peste cinci ani dacă te vaccinezi?
Răspunsul vi-l dau antivacciniștii care au făcut doar școala vieții.
Antivacciniștii, în principal cei care nu și-au luat bacalaureatul, că ei sunt mai vocali, ne spun să nu ne vaccinăm că nu se știe care sunt efectele. Ei ne spun că vaccinurile au mai mult efecte dăunătoare pe termen lung decât sunt actualmente cunoscute și că vaccinarea poate fi mortală. Realitatea este cu totul alta și o poate înțelege oricine.
Toate tratamentele medicale, inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar durerea, febra moderată și durerea locului vaccinat trebuie să fie comparate cu consecințele contractării bolii prevenibile prin vaccinare. De exemplu, în cazul poliomielitei aceste consecințe pot include paralizie. Și bolile prevenibile prin vaccinare pot avea drept consecință chiar decesul. Un vaccin NU are cum să te ucidă. Un vaccin e speranța omenirii.
Efectele pe termen lung ale coronavirusului pot fi foarte grave. Există o serie de efecte pe termen lung pe care medicii le-au observat până în prezent cum ar fi problemele cardiace.
Un studiu realizat de Universitatea din Frankfurt din Germania a arătat valori cardiace anormale la peste 75% dintre persoanele studiate care s-au recuperat de Covid-19. S-a constatat că o majoritate considerabilă a pacienților care au participat la studiu au avut inflamații la nivelul inimii și mucoasei musculare. Acest lucru poate fi tulburător deoarece inflamațiile inimii pot duce la o boală cardiacă de lungă durată.
Pe termen lung, oamenii care au trecut prin boala Covid-19, au dificultăți în respirație. Unele persoane care se recuperează pot experimenta o tuse uscată sau durere atunci când respiră.
Cercetările arată că infecția poate afecta creierul și sistemul nervos central. Unii oameni care s-au vindecat au raportat dureri de cap, amețeli, probleme de concentrare sau memorie și chiar halucinații.
Așadar, vaccinarea nu a omorât pe nimeni, în schimb orice boală, care se poate preveni prin vaccinare, inclusiv Covid-19, a luat o groază de suflete. Dar pentru unii nu contează cifrele din raportul dat de Grupul de Comunicare Strategică. Ce contează?! Sunt doar niște cifre într-un raport.
Moartea Denisei Răducu a scos la iveală un subiect dureros care ne privește pe fiecare dintre noi: vaccinul împotriva hepatitei B. În România există un rezervor uriaș de contaminare cu hepatită. Vestea bună este că începând cu anul 1995, nou-născuții au fost vaccinați împotriva hepatitei B printr-un program național de imunizare, întrucât în România erau aproape cele mai multe cazuri de boală din Europa.
Vestea proastă este că persoanele născute înainte de 1995 au... ghinion. De ce? Pentru că oamenii care s-au născut înainte de 1995 nu au fost vaccinați la naștere. Denisa Răducu se născuse în 1989, așadar era nevaccinată. Ea ar fi putut fi salvată, dacă ar fi beneficiat de vaccinul împotriva hepatitei B!
Anual între o jumătate de milion și un milion de persoane mor, la nivel mondial, din cauza acestui virus (HVB). Și, tot el este responsabil pentru 5%-10% dintre cazurile de transplant hepatic. Și totuși, hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare, iar Denisa Răducu - și mulți alți români - ar fi putut câștiga bătălia cu boala...
Astăzi, ca o paralelă, avem vaccin împotriva unui virus care ucide, dar ne plângem că nu știm ce efecte ne dă peste cinci ani (deși experții au spus clar că vaccinul este sigur), în timp ce românii mor uciși de Covid-19. Și mor fie de hepatită, fie de Covid-19, fie de cancer col uterin - TOATE ACESTE BOLI PUTÂND FI OCOLITE CU VACCIN. Până să vedem ce facem peste cinci ani, ne putem duce la morgă să vedem ce fac pe-acolo morții infectați cu coronavirusul.
Așadar, peste cinci ani, un om vaccinat va trăi bine mersi. Cum ar fi trăit și ”Denisa manelista” dacă ar fi avut atunci cu se vaccina.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu