CE vrea egalizarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei

Potrivit Comisiei Europene, România este în prezent unul dintre cele două state membre care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi şi în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil mai mică decât media UE.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, la Bruxelles, un document care recomandă României să depună eforturi în perioada 2013-2014 astfel încât să finalizeze programul de asistenţă financiară UE-FMI, să asigure o consolidare fiscală favorabilă creşterii economice şi să pună în aplicare strategia bugetară pentru anul 2013 şi perioada ulterioară conform calendarului prevăzut, asigurând astfel atingerea obiectivului pe termen mediu până în 2015, scrie realitatea.net.

România ar trebui să continue reformele în sistemul sănătăţii pentru a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate şi să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienţilor.

Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al contribuabililor care sunt activi pe piaţa muncii faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie. România este în prezent unul dintre cele două state membre care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi şi în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil mai mică decât media UE.

O provocare majoră pentru sistemul fiscal al României este nivelul redus de conformitate fiscală, în special în ceea ce priveşte TVA şi impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media Uniunii Europene. Datoria publică a României este în continuare scăzută, reprezentând în 2011 un nivel de 34,7 % din PIB. Se aşteaptă ca nivelul datoriei publice să ajungă la 38% în 2014, menţinându-se însă sub plafonul de 60% din PIB. Cu toate că România nu riscă să fie supusă presiunilor bugetare pe termen scurt sau mediu, pe termen lung este expusă unui risc de intensitate medie ca urmare a cheltuielilor legate de îmbătrânirea popula.iei.

Ratele de ocupare şi de activitate în rândul tinerilor au fost în 2012 printre cele mai scăzute din UE (23,9 % şi, respectiv, 30,9 %), în timp ce rata şomajului în rândul tinerilor a fost ridicată, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nici nu urmează vreun program educaţional sau de formare este ridicat şi în creştere (16, 8 % în 2012).

Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbţie convenit pentru sfârşitul anului 2012 în cadrul programului de asistenţă financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil faţă de acesta. La sfârşitul anului 2012, absorbţia cumulativă era de 5,53 miliarde euro sau 20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune şi agricole disponibile, adică cu 2,47 miliarde euro mai puţin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru sfârşitul anului 2012, care era de 8 miliarde euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News