Românii care au trecut de la ROBOR la IRCC au făcut o greşeală, spune economistul Iancu Guda. Dar, potrivit acestuia, cea mai mare greşeală a fost făcută la contractarea creditelor, când românii şi-au stabilit un plafon de îndatorare mult prea ridicat.
"Trecerea de la ROBOR la IRCC nu a fost o mişcare bună. Practic, ai suportat deja o creştere pe ROBOR, cât timp ai fost acolo, şi acum te-ai dus pe IRCC care, aşa cum am avertizat, va creşte. Şi iată că pentru trimestrul 4 din acest an media aferentă trimestrului 2 se duce spre 4 şi ceva la sută, dar astăzi valoarea în piaţă a IRCC este 6,5%. Ceea ce înseamnă că în trimestrul 1 din 2023 media se va duce la 6% şi probabil că în trimestrul 2 din 2023 va sări de la 7%.
Practic, cine are rate cu IRCC şi a plătit 1000 lei anul acesta, anul viitor va avea 2000 lei cost anual. ROBOR ar trebui să scadă anul următor, în linie cu inflaţia", a explicat Iancu Guda, analist economic, la Digi24.
"Cred că trecerea la o dobândă fixă nu e cea mai bună soluţie, mai ales dacă e pe 5 ani şi la un nivel destul de ridicat. Asta pentru că atât ROBOR, cât şi IRCC, în 2023, respectiv 2024, ar trebui să scadă. Dacă treci pe dobândă fixă pentru următorii cinci ani, practic ai fixat nivelul dobânzilor la un procent ridicat până în 2027. Dacă refinanţezi la dobânzi fixe, acel nivel ar trebui să fie undeva la 4%, dacă se găseşte aşa ceva în piaţă. În caz contrar, nu cred că este o mişcare bună", a mai explicat analistul.
"Odată ce ai trecut de la ROBOR la IRCC, nu te mai poţi întoarce la ROBOR niciodată. Toate creditele după mai 2019 se contractează pe IRCC. Cred că, în sine, acest indice este stupid, un indicator care deformează, distorsionează politica monetară, pentru că BNR încearcă să intervină, să tempereze dobânzile, dar se va simţi în piaţă abia cu şase luni întârziere. Asta înseamnă că măsurile pe care BNR le ia sunt lovite de ineficienţa cauzată de acest decalaj de şase luni. Şi cred că acest indice a fost implementat de guvernul responsabil la acea vreme în speranţa că vom crea iluzia românilor că dobânzile vor rămâne mici pe un orizont foarte lung de timp. Dar vremea dobânzilor mici a trecut, inflaţia e destul de persistentă, va rămâne şi anul viitor undeva pe la 10%, iar asta înseamnă dobânzi mari. Trebuie să înţelegem că în 30 de ani de credit ipotecar, nu te poţi aştepta să ai dobânzi mici mereu. Asta înseamnă că, din start, când porneşti cu un credit ipotecar, nu trebuie să depăşeşti pragul de îndatorare de 25%. Chiar dacă plafonul maxim e de 40%. Pentru că cine a luat un credit cu îndatorare de 40%, la dublarea ratelor are o îndatorare de 80%. Cum să te descurci? E imposibil. De aceea trebuie să porneşti cu un credit a cărui rată lunară să nu depăşească 25% din veniturile lunare stabile", a concluzionat Iancu Guda.
Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, a venit cu precizări privitoare la ROBOR și IRCC:
„Faptul că au crescut dobânzile, influențează programul „Noua Casă“?“, a întrebat jurnalistul Mihai Ciobanu.
„E singurul program care are ca reper două puncte procentuale plus IRCC-ul. IRCC-ul, în acest moment, e 2,67%. E cel mai redus ca și credit ipotecar. Ne confruntăm, însă, cu această migrare din fostele credite. Până în 2019 s-au acordat credite în ROBOR, sunt 17.000 de români care au solicitat migrarea de la ROBOR la IRCC, la programul „Noua Casă“. Este clar că noi îl considerăm că e cel mai ieftin credit.
E clar că se așează lucrurile iar ROBOR-ul, mai mult de atât, cred că nu va crește și de aceea eu cred că programul „Noua Casă“ rămâne cel mai sustenabil program cu credit ipotecar, având în vedere că dobânda este și în funcție de indicele de consum“, a spus Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM. VEZI AICI MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu