Cea mai periculoasă brânză din lume are...viermi

Pe colinele sardiniene, înțesate cu oi mânate de ciobani, se produce casu marzu, o brânză infestată de viermi pe care, în 2009, Guinness Book a proclamat-o cea mai periculoasă brânză din lume. Muștele de brânză, Piophila casei, își depun ouăle în crăpăturile care se formează în brânză, de obicei soiul fiore sardo, un pecorino sărat al insulei.

Virmele eclozează, făcându-și drum prin pastă, digerând proteinele în acest proces și transformând produsul într-o brânză moale cremoasă. Producătorul de brânză deschide crusta care este aproape neatinsă de viermi, pentru a scoate din delicatesa cremoasă.

Se decupează crusta brânzei pentru a scoate la suprafață...viermii

Nu este un moment pentru cei slabi de inimă. La desfacere larvele din interior încep să se zvârcolească frenetic. Unii localnici învârt brânza printr-o centrifugă pentru a îmbina larvele cu brânza. Altora le place mai natural și o mănâncă așa cum este. 

Dacă reușiți să depășiți dezgustul, o senzație de înțeles, marzu are o aromă intensă, cu amintiri ale pășunilor mediteraneene, fiind ușor picantă, cu un gust final care rămâne ore în șir. Unii spun că este un afrodisiac. Alții spun că ar putea fi periculos pentru sănătatea umană, deoarece larvele ar putea supraviețui digestiei și ar putea crea miazis, micro-perforații în intestin, dar până acum, niciun astfel de caz nu a fost legat de casu marzu.

Casu marzu este o specialitate interzisă în comerț

Brânza este interzisă în comerț, dar sardinienii o mănâncă cu tot cu larve, de secole.

„Infestarea cu viermi este secretul și dulceața acestei brânze”, spune Paolo Solinas, un gastronom din Sardinia în vârstă de 29 de ani.

El spune că unii sardinieni se încântă cu gândul la casu marzu, dar alții crescuți de o viață pe pecorino sărat iubesc fără rușine aromele sale puternice.

„Unii ciobani văd brânza ca pe o plăcere personală unică, ceva pe care doar câțiva aleși îl pot încerca”, adaugă Solinas.

Povestea ciudată a pastelor carbonara

Cea mai răspândită ipoteză este că se datorează cărbunierilor care, în secolul al XIX-lea, lucrau în Apenini la transformarea lemnului în cărbune, iar în pauze mâncau o masă pe bază de brânză, ouă, slănină și grăsime (sau untură). Citește continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News