Cea mai veche dovadă de amputație chirurgicală / video

Descoperirea unui schelet uman, găsit în Borneo, fără piciorul stâng inferior i-a încântat pe oamenii de știință, care raportează că descoperirea este cea mai veche dovadă de amputație chirurgicală descoperită până în prezent.

Descoperit într-o peșteră de calcar dintr-o regiune îndepărtată din Kalimantanul de Est din Borneo indonezian, scheletul a fost excavat în 2020 de o echipă de cercetători indonezieni și australieni, co-conduși de arheologul Tim Maloney de la Universitatea Griffith.

La o inspecție mai atentă, ei au descoperit că scheltului, care a aparținut unui tânăr, i s-a îndepărtat cu pricepere piciorul stâng, probabil când era copil, cu cel puțin 31.000 de ani în urmă.

În mod remarcabil, s-a vindecat suficient de bine pentru ca persoana să trăiască încă șase până la nouă ani înainte de a fi înmormântată cu piciorul amputat întins și cu semne de înmormântare deasupra mormântului.

„A fost o surpriză uriașă faptul că acest vânător străvechi a supraviețuit unei operații foarte gravă în copilărie, că rana s-a vindecat și că apoi a trăit ani întregi pe teren montan cu mobilitate dificilă, spune bioarheologul Melandri Vlok de la Universitatea din Sydney.

Anterior, cele mai vechi dovezi pe care le-am avut despre amputații din epoca de piatră a fost un schelet vechi de 7.000 de ani găsit în Franța al unui bărbat în vârstă al cărui antebraț stâng fusese îndepărtat chiar deasupra cotului.

Chiar și astăzi, cu un întreg arsenal de produse medicale pentru a preveni infecțiile, a opri sângerarea și durerea, aceste operații necesită abilități tehnice și pricepere anatomice considerabile.

Având în vedere istoria sângeroasă a medicinei, plină de încercări îngrozitoare de a salva vieți, echipa s-a mirat de abilitățile oamenilor care au efectuat operația, cu zeci de mii de ani mai devreme decât s-a considerat, cu mult înaintea societăților occidentale, care au reușit doar să garanteze siguranța unor asemenea fapte medicale.

Maloney și colegii săi admit că descoperirea răstoarnă ipoteza predominantă în rândul arheologilor că operațiile mai complexe depășeau abilitățile societăților, atât din trecut, cât și din prezent.

După cum raportează în lucrarea lor, chirurgul sau echipa de practicieni trebuie să fi avut cunoștințe detaliate despre anatomia umană, igiena și sistemele circulatorii ale corpului pentru a putea lucra pe vene, vasele de sânge și nervi.

„De asemenea, trebuie să fi înțeles necesitatea de a elimina membrul pentru supraviețuire”, scrie echipa.

Se credea anterior că progresele medicale au coincis sau au urmat apariției agriculturii, trecerea la agricultură, în ultimii 10.000 de ani, dând naștere unui val de probleme de sănătate care a determinat câștiguri progresive în abilitățile medicale.

Amputațiile chirurgicale anterioare erau considerate a fi doar ale degetelor și numai în scopuri ceremoniale sau pedepse, scrie Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News