Oamenii de ştiinţă au descoperit cea de a 11-a fosilă de Archaeopteryx, fiind cea mai veche de până acum.
Paleontologii au descoperit cea de a 11-a fosilă de Archaeopteryx, osemintele vechi de 150 de milioane de ani fiind cele mai vechi atribuite acestui gen intermediar, relatează vineri agenţia de ştiri UPI. Descoperirea - făcută publică în această săptămână în publicaţia PeerJ - i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să facă mai uşor diferenţa între dinozaurii cu trăsături aviare şi rudelor lor cele mai apropiate.
Fosila a fost găsită în rocă veche în valea râului Altmühl din nordul Bavariei. Stratul din care a fost excavat specimenul datează din Jurasicul târziu.
'Specimenele de Archaeopteryx sunt acum cunoscute din trei tipuri distincte de roci, care acoperă o perioadă de aproximativ 1 milion de ani', a declarat Oliver Rauhut, profesor şi paleontolog la universitatea Ludwig-Maximilian din Munchen într-un comunicat de presă.
Grup intermediar de dinozauri
Genul Archaeopteryx descrie un grup de dinozauri care au reprezentat un pod evolutiv între dinozaurii cu pene şi păsările moderne. Noua descoperire relevă mai multe trăsături unice, extinzând şi mai mult diversitatea unui grup deja variat.
'Printre altele, osemintele relevă faptul că Archaeopteryx era foarte similar cu dinozaurii prădători avansaţi în multe aspecte', a spus Rauhut. Diferenţierea între genul intermediar şi rudele sale cele mai apropiate, dinozaurii teropozi şi primele păsări, rămâne una dificilă. Oamenii de ştiinţă cred însă că analiza efectuată asupra celui de al 11-lea specimen de Archaeopteryx oferă o cale mai sigură de a identifica membrii genului.
Niciunul nu are acelaşi tip de dentiţie
Deşi oamenii de ştiinţă ar putea avea acum o sarcină mai uşoară în identificarea membrilor Archaeopteryx, genul rămâne o colecţie neobişnuit de variată. Unii oameni de ştiinţă sugerează că diversitatea este un rezultat al polimorfismului intraspecific, o variaţie în cadrul fiecărei specii. Alţii susţin că natura variată a grupului este un produs al experimentării evolutive.
'Gradul mare de variaţie în special în ceea ce priveşte dinţii este izbitor - pentru că niciunul dintre specimene nu are acelaşi tip de dentiţie ca un altul, ceea ce ar putea reflecta diferenţele de dietă. Este ceva care aminteşte foarte mult de cazul faimos al cintezelor lui Darwin din Galapagos, care aveau o variaţie remarcabilă a ciocului', a spus Rauhut.
Unii oameni de ştiinţă cred că aceste specii de tranziţie de dinozauri cu aspect de pasăre este posibil să-şi fi dezvoltat caracteristicile unice pe mai multe insule. 'În acest caz, fosilele de Archaeopteryx ar putea reprezenta un grup de specii, o analogie din Jurasic cu cintezele lui Darwin', a mai spus Rauhut.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu