Cea mai veche meserie din lume a fost identificată. Vezi aici care este aceasta

Prepararea mâncării nu i-a ajutat pe strămoşii îndepărtaţi ai oamenilor doar să-şi economisească din timp, ci şi să-şi asigure eficient un aport caloric necesar dezvoltării cerebrale. Homo erectus, un strămoş dispărut al omului modern, care trăia în urmă cu aproximativ 1,9 milioane de ani, îşi gătea alimentele, potrivit unui studiu ce a fost publicat, luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Cercetarea americanilor, bazată pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor şi calculele privitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruţi şi a oamenilor moderni, arată că primul care a făcut pasul decisiv într-ale bucătăriei a fost Homo erectus. Acesta, la fel ca şi Neandertalienii, îşi petreceau aproximativ 6,1%, respectiv 7% din timpul unei zile hrănindu-se, potrivit totb.ro..

Folosirea uneltelor şi a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât şi la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinţilor au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca şi primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile.

Folosind o tehnică filogenetică - studierea legăturilor de rudenie dintre diverse fiinţe vii pentru a înţelege evoluţia acestora -, autorii studiului, printre care s-a aflat Chris Organ, biolog la Universitatea Harvard din Statele Unite, au putut să determine timpul pe care oamenii şi celelalte primate îl petreceau hrănindu-se.

"Am aflat că omul modern consacră mai puţin timp pentru a se hrăni", respectiv 4,7% din activităţile sale cotidiene, în timp ce pentru celelalte primate acest procent este de 48%.

Această diferenţă lasă să se înţeleagă că o schimbare rapidă în evoluţia obiceiurilor alimentare s-a produs în ramura umană, după separarea lor de cimpanzei, în urmă cu 6 milioane de ani.

Astfel, printre strămoşii îndepărtaţi ai omului modern, Homo erectus prezintă o puternică reducere în ceea ce priveşte mărimea molarilor, care a continuat, deşi în mod neregulat, până la Homo sapiens.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News