EXCLUSIV Datoria externă plătită cu foame și frig de români, făcută chiar de Ceaușescu. Betea: Decizia irațională după plata datoriei a contribuit la sfârșitul său tragic
În anii 1980 românii au trecut printr-o perioadă cumplită, o criză alimentară majoră, lipsă de electricitate, frig, foamete. Totul pentru că Ceaușescu a insistat să plătească datoria externă care, tocmai din cauza politicilor sale eronate, s-a acumulat. Amintim că după 1990 majoritatea statelor din spatele Cortinei de Fier au fost exonerate de aceste datorii.
Lavinia Betea, autoare a unui volum de interviuri cu Ștefan Andrei, fost ministru de Externe în perioada comunistă, a vorbit în cadrul interviurilor DC News, despre datoria externă a României, plata acesteia de către populație care a îndurat foame, frig și întuneric în anii 1980, dar și modul în care Ceaușescu nu a relaxat măsurile după realizarea acestei plăți.
Istoricul subliniază că datoria externă a fost o consecință a politicilor greșite a lui Ceaușescu care a mizat pe faptul că împrumutul masiv pentru industrializare forțată și tehnologizare în schimbul exportului nu au îmbogățit România. Dimpotrivă.
Mai mult, faptul că dictatorul Nicolae Ceaușescu nu a relaxat măsurile după cuplitul deceniu 1980 pentru români, a contribuit decisiv la sfârșitul lui dezastruos.
„Ultima tranșă s-a plătit în martie 1989 când o și anunță în CPEx ca pe o mare victorie. Dar aici a fost șocul și unul din motivele sfârșitului lui dezastruos. Toți oamenii din țară, inclusiv cei din jurul lui, s-au așteptat ca după surlele și trâmbițele anunțului privind plata datoriei externe, să urmeze o relaxare. Să încetăm cu acest export masiv, mai ales partea aceasta de produse agricole care mergea către sovietici. (...) Ceaușescu s-a lansat în niște discursuri fără legătură cu realitatea. În Congresul XIV toți se așteptau să spună că trece în pensie și el și Elena Ceaușescu”, arată Lavinia Betea.
„Ceaușescu l-a mințit și pe Gorbaciov când a spus că de fapt au împrumutat directorii de uzine și miniștri fără să îl anunțe pe el. Nici vorbă să fi fost așa. A fost un proiect greșit. Acela în care împrumutăm, tehnologizăm, exportăm și ne îmbogățim”, conchide istoricul.
Lavia Betea consideră că: „Ceaușescu a rămas la comparația pe care oamenii s-au străduit să o uite, anume cum s-a trăit în perioada interbelică la țară. El avea în memorie habitatul lui din Scornicești (...) În mintea lui un apartament de bloc trebuia să fie un lux de care să fie mulțumiți și urmașii, ori deja aceștia nu mai erau mulțumiți”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
