CEDO a decis. Ce se întâmplă cu interceptările DNA

Potrivit Curții Europeane a Drepturilor Omului (CEDO), interceptarea convorbirilor unui urmărit penal nu reprezintă o încălcare a drepturilor sale. Hotărârea a fost luată în cazul unui doctor român, condamnat pentru că ceruse mită. 

În anul 2004, generalul Ștefan Blaj, președinte al Comisiei de examinare la concursul de ocupare a unui post de medic în rețeaua Direcției Generale a Penitenciarelor, a fost reținut de Parchetul Național Anticorupție (PNA). Fusese denunțat de complicele său că ar fi urmat să ia șpagă pentru a angaja o persoană în sistemul medical din penitenciare. Procurorii l-au prins în flagrant pe locotenentul-complice și i-au oferit o pedeapsă mai mică dacă acceptă să-l înregistreze pe ascuns pe medicul militar. A acceptat și, deși inițial ceruse 4.000 de dolari, a ajuns, prin negocieri, la 2.500, din care a primit 1.300. 

Ștefan Blaj a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, sentință definitivă în 2007. Medicul a depus o plângere la CEDO. El a acuzat că i-a fost încălcat dreptul la viața privată, tocmai pentru că procurorii l-au înregistrat pe ascuns în timp ce discuta cu denunțătorul. CEDO i-a respins plângerile ca neîntemeiate.

Curtea "hotărăște că nu a existat o încălcare a articolului din Convenție în ceea ce privește necesitatea ca o persoană să fie asistată de un avocat când face declarații în timpul procedurii flagrant delict, hotărăște că nu a existat o încălcare a articolului Convenției cu privire la faptul că ar fi existat o provocare a procurorilor, hotărăște că statul pârât nu și-a încălcat obligațiile care îi revin", se arată în sentința CEDO, făcută publică pe 8 aprilie, scrie România Liberă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News