CEDO, decizie în cazul ascultării ilegale a telefonului unei jurnaliste. Sursele ei erau din poliție

Reclamanta, Klaudia Csikos, este o jurnalistă ungară ce lucra pentru cotidianul Blikk. Telefonul său a fost plasat sub supraveghere între 3 şi 6 noiembrie 2015 de către autorităţi, care doreau să identifice una dintre sursele ei din interiorul poliţiei în timp ce jurnalista desfăşura o anchetă privind abuzul de putere.

O cunoştinţă apropiată, agent de poliţie, a fost ulterior sancţionată pentru că a făcut schimb de informaţii cu jurnalista. Jurnalista a depus mai multe plângeri, considerând că telefonul ei fusese plasat sub ascultare în mod ilegal şi că acest lucru i-a afectat activitatea. Autorităţile ungare au respins însă reclamaţiile.

Ulterior, jurnalista s-a adresat CEDO, invocând în special încălcarea articolelor 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale) şi 10 (libertatea de exprimare) ale Convenţiei europene a drepturilor omului. CEDO consideră că legislaţia ungară, deşi defineşte bine tipurile de infracţiuni în care anchetatorii pot proceda la ascultări telefonice, "nu descrie categoriile de persoane care pot face obiectul unei supravegheri şi nu oferă excepţii sau limitări".

În cazul jurnalistei Klaudia Csikos, autorităţile nu au analizat "dacă interceptarea de comunicaţii ar implica surse jurnalistice confidenţiale" sau dacă judecătorul ce autorizează ascultarea "ar fi putut refuza o asemenea măsură pentru a evita dezvăluirea surselor", notează Agerpres.

CEDO estimează astfel că Ungaria a încălcat articolele 8 şi 10 ale Convenţiei europene a drepturilor omului.

Budapesta va trebui să îi achite Klaudiei Csikos sumele de 6.500 de euro drept despăgubiri morale şi 7.000 de euro taxe şi cheltuieli de judecată. 

***

Articolul 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Articolul 10. Libertatea de exprimare

1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele sa supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţă publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News