Refuzul unui loc de muncă, a participării la cursuri de formare, recalificare sau alte măsuri active poate conduce la diminuarea cuantumului beneficiului social sau la încetarea acestuia şi la interdicţia de acordare pe o anumită perioadă, conform proiectului Legii asistenţei sociale.
Beneficiarii de ajutoare sociale care se încadrează în muncă, se întorc la activitatea profesională sau încep o activitate pe cont propriu, pot primi, în condiţiile prevăzute de legile speciale majorări ale beneficiului social acordat, stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale sau pot obţine prelungirea perioadei de acordare a beneficiului social cu maximum trei luni din luna încadrării în muncă, informează Mediafax. Refuzul unui loc de muncă, a participării la cursuri de formare, de calificare, de recalificare sau alte măsuri active prevăzute de lege poate conduce la diminuarea cuantumului beneficiului social sau la încetarea acestuia şi interdicţia de acordare a unui nou beneficiu social pe o perioadă stabilită de lege.
"Angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii sociale, pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale sau de altă natură", se mai arată în proiectul de Lege privind asistenţa socială, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Beneficiile sociale, în funcţie de condiţiile de eligibilitate, pot fi selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, sau universaliste, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără condiţia de testare a mijloacelor de trai ale acestora.
Testarea mijloacelor de trai are în vedere evaluarea veniturilor monetare reprezentate de toate veniturile realizate (inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent şi alte creanţe legale) sau evaluarea bunurilor şi a veniturilor potenţiale obţinute prin valorificarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă. Beneficiile sociale se pot acorda pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, pentru susţinerea copilului şi familiei, pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sau pentru situaţii deosebite.
Cuantumurile beneficiilor sociale se stabilesc în raport de indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă iar nivelul beneficiilor sociale cumulate de o persoană singură sau, după caz, de o familie nu poate depăşi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinţă. "Coeficientul se stabileşte în funcţie de tipul familiei şi al beneficiilor sociale la care aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana singură au dreptul, prin legea bugetară anuală", se mai arată în proiectul de act normativ.
Documentul mai prevede că în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii, sistemul informatic integrat va asigura verificarea datelor înscrise în cerere, precum şi a altor informaţii referitoare la solicitant şi situaţia socio-economică a acestuia. De asemenea, după şase luni de la începerea funcţionării sistemului informatic integrat, cererea se va depune fără a fi necesare documente doveditoare, acestea urmând să se prezinte doar la solicitarea expresă a autorităţilor pentru stabilirea anumitor beneficii sociale prevăzute de lege.
Proiectul de lege va fi în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, până în 24 martie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News