EXCLUSIV  Cel mai controversat subiect al momentului. Sondaj de ultimă oră

Dana Nălbaru a decis să-și retragă fetița de la școală și să o direcționeze spre un model mai puțin frecventat în țara noastră, homeschooling. După ce a făcut public acest aspect din viața sa personală, știrea a generat reacții. Pro sau contra. Politicieni, profesori, psihologi cu toții au vorbit despre acest subiect. 

Iată doar câteva păreri:

Theodor Paleologu, politician: Decizia Danei Nălbaru și a lui Dragoș Bucur de a-și retrage copii de la școală și de a-i educa acasă a stîrnit tot felul de controverse, iar răspunsurile rezonabile și nuanțate ale ministrului educației au determinat demagogii de serviciu să-i ceară chiar demisia. Întîmplarea face că am un homeschooler printre cursanții Casei Paleologu și de vreo doi ani jumate vine la aproape toate cursurile mele. Nu numai că este perfect normal și deloc sociopat, dar a citit mult mai mult și știe mult mai multe decît marea majoritate a celor de vîrsta lui. Și asta nu pentru că ar fi un "supradotat", ci pur și simplu pentru că învață cu pasiune și din plăcere. 

Carmen Iohannis, prima doamnă: Este mult mai bine să fie copilul într-o şcoală, într-o comunitate. Este în beneficiul lui şi al familiei şi nu se compară. Nu suntem fiinţe izolate, suntem fiinţe sociale, trebuie să fim cât mai mulţi împreună pentru că aşa ne simţim bine. 

Ion Pânișoară, psihopedagog: Ar trebui să dea de gândit întregii societăți, ca reacție împotriva unui sistem care începe să meargă tot mai rău, așa cum se întâmplă în pre-universitar. Este revolta unor părinți care văd că lucrurile nu sunt în regulă și încearcă să se opună, să acționeze, printr-un gest dramatic. De remarcat că în zona pre-universitară există alternativa școlilor private, care merg bine, neașteptat de bine, chiar. Nu știu de ce au ales părinții sistemul home-school, dar acesta are riscuri mari, în România. Lipsind reglementările clare, nu se știe cum se va face reinserția în sistemul clasic, la liceu, de pildă. Principalul avantaj al sistemului home-school este că poate fi ales traseul și mai ales ritmul în care învață copilul, a adăugat prof. Pânișoară. Probabil, părinții care aleg acest sistem  speră să rezolve și alte probleme, specifice țării noastre, cum ar fi calitatea în scădere a școlii (cadre didactice nepregătite, violente cu elevii etc.) și supra-aglomerarea din marile orașe. Cel mai mare dezavantaj îl constituie lipsa socializării. Copilul educat acasă este însingurat, fără abilități sociale, nu i se dezvoltă inteligența emoțională, într-un cuvânt, poate deveni un autist social. De altfel, sistemul a fost gândit pentru zone rurale, izolate, gen Australia, sau munții din Norvegia, nu pentru marile orașe. 

Sebastian Bodu, avocat: Înțeleg că o vedetă locală și-a retras copilul de la școală, nemulțumită fiind de calitatea actului educațional, urmând să îl școlarizeze pe copil acasă, adică în așa-numitul homeschooling. Eu cred că vedeta în cauză nu știa cum să mai apară pe la știri. În caz că nu a aflat, clasele 1-10 sunt obligatorii prin lege, iar nerespectarea acestei obligații este incriminată de art. 380 C. pen. Mai mult, homeschooling nefiind recunoscut, nu va putea să-și înscrie copilul la un curs superior, fie gimnaziu, fie liceu, ci va fi obligată să îl înscrie în aceeasi clasă de unde l-a retras. Asta dacă nu va fi decăzută între timp din drepturile părintești. A nu avea încredere în sistemul de învățământ acreditat e ca și cum nu ai avea încredere în orice altă formă de prestări servicii din partea statului. Și, neavând încredere în astfel de servicii, poți, urmând prin analogie aceeași argumentație, să îți creezi, de exemplu, o justiție paralelă sau o poliție paralelă. Desigur, legalizarea homeschooling-ului poate fi o soluție alternativă pentru clasele primare, dar ce garanție poate avea cineva că această formă de educație va fi mai bună decât cea pe care o avem acum? Cine ar putea controla calitatea actului educațional în sistem homeschooling?

Mircea Dumitru, ministrul Educației: Nu ştiu foarte bine cum funcţionează acest sistem în România în momentul de faţă (sistemul de şcoală acasă), ştiu că a început mai demult. Am avut câteva discuţii cu persoane care doreau să folosească sistemul pentru copii şi m-au întrebat înainte de a fi ministru. Ar trebui să mă interesez şi să văd nu numai teoriile despre homeschooling, ci şi funcţionarea lor exactă în România şi cadrul legislativ în care funcţionează. Cu siguranţă că există aspecte pozitive, dar există şi anumite riscuri pe care ţi le asumi ca părinte. Aspectele pozitive sunt evidente, pentru că există o anumită libertatea de a alege subiecte, educatorii pe care vrei să îi ai, cu cine faci anumite activităţi care sunt agreate de către copilul tău. Riscul este că atâta timp cât în România nu există o legislaţie foarte clară care să îţi dovedească o rută de trecere de acces din homeschooling în sistemul public formal de şcoală, care sunt condiţiile de a accede din homeschooling în gimnaziu, liceu şi mai departe în universitate, poţi să fii în situaţia ca odată ce ai terminat patru sau opt clase în sistemul de şcolarizare acasă să nu poţi să te întorci înapoi în sistemul public, adică să ai dificultăţi pentru că nu ai o diplomă care este acreditată, nu ai un număr de credite, un număr de ore. 

Vă invităm să votați în sondajul dcnews.ro dacă sunteți de acord sau nu cu homeschooling.

*Nota redacției: Menționăm că puteți vota în sondaj doar în varianta de desktop, pentru care puteți opta și de pe varianta de mobil. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News