Dr. Radu Țincu a vorbit, la ”Ultrapsihologie”, despre ”deculpabilizarea” drogurilor și tendințele părinților de adolescenți.
Citește și: Cât de periculoasă este metamfetamina. Dr. Radu Țincu demontează mitul ”drogurilor care fac bine”
Putem spune că alcoolul este un drog. Alcoolul îndeplinește toate criteriile de bază pentru a fi considerat un drog. Alcoolul este un depresor al sistemului nervos central, adică încetinește funcțiile cerebrale și activitatea sistemului nervos, ceea ce poate duce la schimbări în percepție, comportament și coordonare motorie. Consumul de alcool poate duce la dependență atât fizică, cât și psihologică. Consumul cronic poate modifica structura și funcția creierului, ceea ce face dificilă renunțarea pentru cei dependenți. Persoanele care consumă alcool în mod regulat pot dezvolta toleranță, adică au nevoie de cantități din ce în ce mai mari pentru a obține aceleași efecte. În plus, oprirea bruscă a consumului poate duce la simptome de sevraj, care pot fi severe, inclusiv tremurături, anxietate, halucinații sau convulsii. Consumul de alcool pe termen lung poate avea efecte negative asupra sănătății, inclusiv afectarea ficatului (ciroză hepatică), probleme cardiace, tulburări mentale și deteriorarea relațiilor sociale și profesionale.
Alcoolul este legal și larg acceptat în majoritatea societăților, ceea ce face să fie perceput diferit față de alte droguri ilegale. Cu toate acestea, din punct de vedere științific și medical, este categoric un drog din cauza capacității sale de a altera funcțiile corpului și minții și de a crea dependență.
”Discutăm despre o deculpabilizare conceptuală, în primă instanță, a drogurilor. Drogurile au început să aibă valențe pozitive, în loc să le condamnăm pentru efectele negative căutăm tot felul de mici lucruri care ar putea creiona o imagine pozitivă.
Această deculpabilizare a dus, aud în cabinet, la consultații părinți care mi-au spus: Mă bucur că doar bea alcool. Iar acest lucru este acceptat. Se mai îmbată în weekend, dar măcar bea doar alcool. Pas cu pas, le acceptăm”, a explicat prof. univ. dr. Radu Țincu în emisiunea Ultrapsihologie de la DC News și DC News TV, subliniind că este vorba de adolescenți de 15, 16 sau 17 ani.
Dr. Radu Țincu a făcut o paralelă cu situațiile din trecut, când tinerii adulți nu îndrăzneau să fumeze de față cu părinții, iar în vremurile actuale s-a ajuns chiar în situația în care minorii să consume alcool ori alte substanțe, în prezența părinților.
”Dacă acum 20-30 de ani nu fumai cu părinții de față, la 30 de ani, că îți era rușine, astăzi părinții îmi spun bine că bea doar alcool. Este posibil să ajungem peste un interval de timp să acceptăm, din ce în e mai mult, de teama de a nu pierde cumva această cooperare dintre părinte și copil. Însă părinții trebuie să mai știe un lucru, iar asta am văzut într-o unanimitate aproape de cazuri.
Copiii se refugiază în anturaje atunci când nu au comunicare eficientă cu familia. Pentru că ei au nevoie de o familie, au nevoie de un suport psiho-emoțional.
Dacă acest lucru nu vine din interiorul familiei, pentru că suntem prea ocupați, avem mai multe job-uri, suntem prea obosiți, stăm pe telefon în loc să vorbim cu ai noștri copii, ei vorbesc, dar noi nu-i auzim, toate aceste elemente îi împing să se ducă undeva unde cineva îi ascultă. Și îi ascultă cineva de vârsta lor, care împărtășește aceeași ideație și de aici devine această apartenență față de grup.
Dar este interesant că în România am mai sesizat o particularitate a anturajului, de data aceasta în sensul celălalt. Este vorba despre consumatorii de alcool, în special din mediul rural, unde dacă te duci și ești abstinent la întâlnire și se va spune: Dar ce, ești bolnav, iei pastile? Există și o astfel de presiune în care bietul om nu are o adicție și anturajul încearcă să îi explice că este anormal”, a mai spus dr. Radu Țincu.
Mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu