Guvernul primește, luni, delegația chineză formată din oficiali chinezi, printre care și premierul Li Keqiang, și peste 300 de oameni de afaceri. Este prima vizită în România a unui premier al R.P. Chineze după 19 ani. Anterior acestui eveniment, au fost adoptate mai multe memorandumuri legate de proiecte energetice mari, pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară Chineză.
Li Keqiang, aflat la prima vizită în Europa Centrală de când a preluat mandatul, în luna martie a acestui an, va fi însoțit de 6 miniștri și numai puțin de 300 de oameni de afaceri din țara sa.
Prezența premierului chinez a atras alți 15 premieri care sosesc la Forumul de la București pentru a se întâlni cu el. Cu toții vor să negocieze diverse investiții cu una dintre cele mai mari puteri economice mondiale. Inclusiv guvernul Ponta vizează câteva acorduri comerciale și investiții în energie, agricultură, turism, infrastructura sau telecomunicații.
Anterior acestui eveniment, au fost adoptate mai multe memorandumuri legate de proiecte energetice mari, pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară China.
Acesta este cel mai mare eveniment organizat în România, după summit-ul NATO, care a avut loc în urmă cu cinci ani.
Proiectul Cheap Tarniţa Lăpusteşti.
Proiectul Cheap Tarniţa Lăpusteşti constă în construirea unei hidrocentrale în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea râului Someșul Cald în versantul stâng adiacent acumulării Tarniţa, existentă.
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) de la Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW, fiind formată din patru grupuri reversibile turbină-pompă.
Construcția centralei presupune o investiție green-field în jur de 1,164 miliarde Euro (fără TVA) și 5000 de locuri de muncă.
Unităţile 3 și 4 de la CNE Cernavodă
Statul nu va mai investi niciun ban în definitivarea unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclear Electrice Cernavodă, mizând pentru definitivarea reactoarelor pe investitori minune care să fie interesaţi de a intra în compania de proiect Energonuclear, înfiinţată în acest scop.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect, se arată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, postat pe site-ul companiei cu ocazia listării la bursă.
În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie - cinci miliarde de euro, costurile de finanţare - 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar - 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar - 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile - 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă - 106 milioane de euro.
Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.
Proiect de tip “Green/Brown Field” pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari.
Complexul Energetic Rovinari a demarat in luna iunie licitația de aproximativ un miliard euro pentru grupul de 500 MW pe cărbune pe care a anunțat recent că vrea să îl construiască pe terenul din dotare, proiect pe care vrea să îl realizeze cu un investitor privat.
Complexul Energetic Rovinari este producător de energie electrică și termică și a fost înființat la 1 mai 2004.
Complexul Energetic Rovinari include termocentrala cu o putere instalată de 1.320 MW (4x330 MW), formată din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 și 6, puse în funcțiune în perioada 1976 - 1979.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News