EXCLUSIV  Cel mai periculos doctor din România. Dr. Valeria Herdea: E o întreagă Academie acolo...

Desigur... vorbim despre ”domnul Google” care, după ce căutăm noi două-trei simptome, ne pune diagnostnic, diagnostic care, de cele mai multe ori, este grav.

Dr. Valeria Herdea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, președinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în medicina de familie și cunoscut medic pediatru, ne-a vorbit despre acest subiect.

”De cele mai multe ori, avem prietenul Google… Academia Google. Ne uităm pe calculator și repede-repede căutăm două simptome. Un site sau altul ne comunică o informație mai mult sau mai puțin precară. Sursele de informație corecte sunt cele reprezentate de personalul medical la care accesul este un pic mai dificil - în primul rând pentru că suntem puțini și, în al doilea rând, pentru că suntem extrem de ocupați.

De multe ori, părinții au această reticiență: nu mă duc la medic pentru că îmi trebuie programare, ba că nu-mi răspunde imediat la telefon, ba că trebuie să stau la coadă. Din păcate, încărcătura birocractică care dublează profesia noastră este extrem de serioasă și timpul pe care îl acordăm pacienților este din ce în ce mai mic și nu pentru că nu am sta cu dânșii. Stăm cu dânșii, dar în loc să mă uit în ochii pacienților și să vorbesc cu ei, de foarte mult timp stau și introduc date în calculator. De aceea avem nevoie de parteneriat din partea pacienților noștri și înțelegerea faptului că și medicii sunt oameni”, a zis Dr. Valeria Herdea la interviurile DC News și DC Medical.

Ce știu părinții despre meningită

Nivelul cunoștințelor pe care părinții îl au despre meningită este scăzut (o medie de 3,6 pe o scala de la 1 la 7), respectiv foarte scăzut în cazul meningitei B (o medie de 2,8 pe o scala de la 1 la 7). Spre deosebire de restul mediului urban, gradul de cunoaștere al meningitei este semnificativ mai mare în București (o medie de 4,1 pe o scala de la 1 la 7).

În ceea ce privește meningita B, cunoștințele sunt foarte precare în rândul părinților din orașele mici, sub 50K locuitori (o medie de 2 pe o scală de la 1 la 7), dar mai ridicate în rândul părinților din orașe medii și mari, cu peste 100K locuitori (o medie de până la 3,8 pe o scala de la 1 la 7).

Gradul redus de cunoștințe se reflectă și prin imposibilitatea părinților de a diferenția cele două patologii de interes, meningită și meningită B. Pe de altă parte, o pătrime dintre părinții care știu sau au auzit despre meningită sau meningită B consideră că prevenția poate fi susținută prin vaccinare. Cu toate acestea, proporția celor care nu au niciun fel de cunoștințe despre metodele de prevenție se ridică la 33% în cazul meningitei și 43% în cazul meningitei B.

Principalele caracteristici prin care este descrisă meningita de către părinți sunt: cefaleea (65%), decesul (58%), febra (51%), administrarea tratamentului doar în spital (44%), evoluția rapidă a bolii (44%), stabilirea diagnosticului doar în spital (43%), infecție de otiologie virală (42%) și prevenire prin vaccinare (40%). Meningita B este descrisă prin aceleași caracteristici, însă gradul de recunoaștere este semnificativ mai mic (aproape toate caracteristicile sunt menționate de semnificativ mai puțini părinți).

Atât meningita, cât și meningita B sunt percepute de părinți că fiind afecțiuni foarte grave (o medie de 6,1, respective 6,2 pe o scala de la 1 la 7). În rândul părinților foarte tineri (18-34 de ani) și al bărbaților, meningita este percepută că fiind o afecțiune mai puțîn gravă.

Medicul de familie (82%) și pediatrul (81%) reprezintă principalele surse de informare cu privire la sănătatea copiilor. Pediatrul este însă preferat în rândul femeilor (85%) spre deosebire de bărbați (71%).

Numărul surselor și al posibilităților de informare este mare, iar cei mai mulți dintre părinți (63%) nu exclud niciuna dintre ele. Cu toate acestea, încrederea investită în fiecare sursă diferă foarte mult. Pediatrii se bucură de cel mai înalt grad de încredere, în timp ce emisiunile TV, rețelele de socializare și alte metode online de informare prezintă o încredere mai redusă.

Accesul la informațiile științifice privind sănătatea copiilor ridică dificultăți pentru aproape 4 din 10 părinți. În același timp, aceeași proporție de părinți consideră că accesul este mai degrabă facil.

VEZI AICI STUDIUL DESPRE MENINGITĂ.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News