Cel mai vechi diagnostic de sindrom Klinefelter datează de acum 1000 de ani. Descoperire uimitoare

Sindromul Klinefelter, boală care se manifestă la unul dintr-o mie de bărbaţi, presupune existenţa unui cromozom X suplimentar. Deşi de multe ori nu produce şi simptome evidente, iar multe cazuri rămân nediagnosticate, bărbaţii cu această afecţiune sunt, de regulă, înalţi, cu şolduri late. Boala a fost corelată de asemenea cu infertilitatea, un libido scăzut şi un risc crescut de diabet de tip 2. 

Descoperirea de pe situl arheologic din Portugalia îi va ajuta, însă, pe experţi să cartografieze prevalenţa sindromului Klinefelter peste secole. 

"Imediat cum am primit rezultatul analizelor scheletului de acolo, am fost încântaţi. Mai ales că a trebuit să fim foarte atenţi şi precauţi, pentru că ADN-ul foarte vechi este adesea degradat", a declarat Joao Teixeira, biolog evoluţionist, conform Science Alert. 

"Având în vedere starea fragilă a ADN-ului, am dezvoltat o metodă statistică care să ia în considerare caracteristicile ADN-ului antic, dar şi observaţiile noastre, pentru a confirma diagnosticul", a mai declaratt Teixeira. 

Un studiu observaţional a scos în evidenţă caracteristici ale scheletului care se potrivesc sindromului Klinefelter, cum ar fi faptul că avea o înălţime peste media perioadei, şolduri mai late, iar bărbia şi dinţii erau uşor nealiniate. 

Deşi sindromul Klinefelter a fost diagnosticat şi identificat prima dată în 1942, nu a mai fost documentat niciun caz mai vechi, ceea ce înseamnă că acest schelet reprezintă cel mai vechi caz de Klinefelter din istorie. 

Arheologii români au descoperit un tezaur cu 169 de inele de aur: O astfel de comoară nu mai există în Europa Centrală și de Est

Arheologii din România au descoperit un depozit extraordinar de inele de aur antice pe care o femeie de 6.500 de ani le purta în păr.

Tezaurul a fost descoperit îintr-un mormânt din epoca cuprului și include 169 de inele de aur, 800 de mărgele din os și o brățară de cupru decorată în spirală, descoperită de o echipă de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.

Bijuteriile au fost depuse alături, la o înmormântare, alături de trupul unei femei „extrem de bogate”, a declarat directorul muzeului, Gabriel Moisa, relatează Agerpres.

Arheologii au identificat rămășițele ca aparținând unei femei pe baza dimensiunii scheletului și a faptului că a fost îngropat fără arme. Scheletul a indicat, de asemenea, că era înaltă și bine hrănită, iar starea bună a dinților ei a oferit mai multe dovezi că făcea parte dintr-o ramură elitistă a societății.

Descoperirile datează de acum 6.500 de ani, din epoca cuprului.

Călin Ghemiș, arheologul principal al proiectului, a descris tezaurul drept o „descoperire fenomenală”, spunând că „o astfel de comoară nu mai există în Europa Centrală și de Est”, potrivit artnet.

Muzeul vrea să afle mai multe despre femeia cu care au fost îngropate comorile. Oasele au fost trimise la laboratoare din Târgu Mureț, dar și în Olanda pentru datare cu carbon și testare ADN.

„Vrem să aflăm cărei culturi a aparținut persoana respectivă și, de asemenea, dacă inelele au fost făcute din aur din Depresiunea Transilvaniei”, a spus Moisa. CITEŞTE MAI MULTE AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News