Nicolas Sarkozy a început prin a fi cel mai popular președinte al Franței și și-a încheiat mandatul cu un record de impopularitate. Câștigarea alegerilor municipale de către UMP și scandalul "Bygmalion", care l-a decapitat pe președintele formațiunii, Jean-François Copé, au făcut ca resuscitarea politică a lui Sarkozy să nu mai fie iluzorie. Unii lideri ai Uniunii pentru o Mișcare Populară (UMP) cred însă că pagina Sarkozy din istoria partidului ar trebui întoarsă definitiv. Dosarele în care este implicat fostul șef de stat ar putea să ajute la concretizarea acestui deziderat.
1. Afacerea Tapie: În iulie 2008, un arbitraj i-a acordat 403 milioane de euro lui Bernand Tapie pentru a regla un litigiu cu Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas. Justiția franceză a abordat ancheta din unghiul "bandă organizată", iar pe lângă avocatul lui Tapie și judecători, sunt verificate și rolurile pe care demnitarii lui Sarkozy le-ar fi avut în arbitrajul care a decis ca statul francez să-i plătească acea sumă colosală lui Tapie.
În această afacerea, Nicolas Sarkozy este suspectat că a făcut presiuni asupra ministrului Economiei, Christine Lagarde (actuala șefă a FMI) pentru un arbitraj favorabil omului de afaceri Bernand Tapie.
2. Afacerea Karachi: Fostul premier Edouard Balladur și ministrul Apărării din Executivul pe care îl conducea, Francois Leotard, sunt suspectați că au implementat un circuit al retro-comisioanelor în cazul vânzării de armanent către Arabia Saudită și Pakistan, care a contribuit la finanțarea ilicită a campaniei prezidențiale din 1995 a lui Balladur. Afacerea a început la 8 mai 2002, când 11 angajaţi ai Direcţiei Construcţiei navale (DCN) au fost ucişi într-un atentat cu maşină-capcană la Karachi, în Pakistan.
Nicolas Sarkozy era la acea vreme ministru al Bugetului și purtătorul de cuvânt al campaniei lui Edouard Balladur. La 7 februarie 2014, doi judecători s-au dezis de dosar, iar în ordonanța lor au apreciat ca necesare audierile lui Balladur și Sarkozy. Curtea de Justiție a Republicii este singura competentă să ancheteze și să judece delictele comise de foștii membri ai guvernului în exercitarea funcțiilor.
3. Libia: După dezvăluirile făcute de presă și declarațiile fiilor lui Gaddafi, planează suspiciuni serioase privind finanțarea campaniei prezidențiale din 2007 a lui Sarkozy de către regimul libian.
Ministru de Interne și candidat la Președinție, Sarkozy este suspectat că a beneficiat de finanțări oculte de ordinul milioanelor de euro.
4. Interceptarea telefoanelor: Interceptarea convorbirilor lui Nicolas Sarkozi și a avocatului său în cazul suspiciunilor privind finanțarea libiană au revelat legături între fostul președinte al Franței și înalți oficiali din Justiție sau Poliție.
Nicolas Sarkozy este suspectat de trafic de influență. El ar fi fost informat cu privire la progresul Justiției în dosarul finanțării campaniei sale de către regimul Gaddafi.
5. Afacerea Bettencourt: Prin intermediul fostului om de încredere a lui Liliane Bettencourt și Eric Woerth, Sarkozy este suspectat că ar fi profitat de vulnerabilitatea lui Bettencourt, cea mai bogată femeie din Franța și moștenitoarea L’Oréal, pentru a primi sume ilicite pentru finanțarea campaniei sale din 2007.
Ministru de Interne și ulterior președinte al Republicii, Sarkozy a fost citat ca martor în 2012 și inculpat în martie 2013. Fostul șef de stat respinge acuzațiile.
6. Sondajele de la Elysée: Președinția ar fi oferit contracte privind realizarea de sondaje și studii unor firme deținute de consilieri ai lui Sarkozy.
Președinte al Republicii, Nicolas Sarkozy este acuzat de favoritism.
Surse: Le Monde; New Yorker.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News