Iată retrospectiva celor mai importante evenimente politice din țară și din străinătate din anul care tocmai se încheie!
Anul 2024 a fost un an plin de provocări și schimbări pe scena politică globală, dar și în România. De la alegeri importante și schimbări guvernamentale, până la conflicte internaționale și evoluții economice semnificative, anul a adus momente decisive care vor modela viitorul pentru mulți ani de acum înainte. Iată o privire detaliată asupra celor mai importante evenimente politice ale anului 2024:
Anul 2024 a fost unul de importanță majoră pe scena politică din România, cu două evenimente electorale care au marcat schimbări importante în peisajul politic intern și în relațiile externe ale țării: alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Aceste evenimente au fost, fără doar și poate, un test major pentru partidele politice, oferind un indiciu despre tendințele politice viitoare și despre modul în care românii își percep liderii și programele acestora. Mai jos, calendarul evenimentelor în detaliu:
Alegerile locale din 2024 au avut loc în data de 25 mai, când românii au fost chemați să își aleagă primarii, consilierii locali și județeni. Aceste alegeri sunt deosebit de importante, deoarece autoritățile locale au un rol semnificativ în gestionarea problemelor zilnice ale cetățenilor, de la infrastructură, educație și sănătate, până la dezvoltarea economică și socială a regiunilor.
Înainte de alegeri, atmosfera politică din România a fost marcată de tensiuni neașteptate între principalele partide politice. Partidele din coaliția guvernamentală, în special PSD (Partidul Social Democrat), au încercat să își consolideze pozițiile în fața unei opoziții puternice reprezentate de PNL (Partidul Național Liberal) și USR (Uniunea Salvați România). Rezultatele au confirmat stabilitatea PSD în unele zone ale țării, dar și o creștere semnificativă a USR în marile orașe. De asemenea, PNL a reușit să câștige în unele regiuni tradițional liberale, ceea ce a întărit poziția lor pe plan local.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Rezultatele acestor alegeri au avut un impact semnificativ asupra guvernării României, și asta pentru că în funcție de distribuția locurilor în consiliile locale și județene partidele au reușit să formeze alianțe pentru a-și asigura controlul asupra administrațiilor locale.
Alegerile europarlamentare din 2024 s-au desfășurat pe 9 iunie și au avut un rol esențial în configurarea relațiilor României cu Uniunea Europeană. Aceste alegeri au fost și un test de încredere pentru partidele politice din România, având în vedere impactul pe care voturile românilor le au asupra politicii și strategiilor europene.
După finalizarea alegerilor, rezultatele au reflectat o continuare a polarizării politice din România. PSD și PNL au reușit să obțină majoritatea locurilor în Parlamentul European, dar cu o diferență mai mică față de alegerile anterioare, ceea ce a indicat o creștere a popularității unor partide mai mici și ale unor noi forțe politice, cum ar fi USR și Alianța pentru Uniune Europeană. Acestea au câștigat sprijin pentru o abordare mai progresistă a politicii europene, susținând o integrare mai profundă a României în structurile europene.
Rezultatele au avut și un impact asupra imaginii României în Europa, consolidând poziția țării ca un actor important în cadrul Uniunii Europene. Totodată, ele au oferit partidelor politice din România o oportunitate de a reflecta asupra strategiei lor interne și de a-și ajusta planurile pentru viitoarele alegeri generale din 2024.
În noiembrie și decembrie 2024, România a trecut printr-o perioadă intensă de scrutin electoral, marcată de alegeri prezidențiale și parlamentare cu... scântei.
Alegerile prezidențiale – controverse și anularea primului tur
În cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, România s-a confruntat cu un eveniment fără precedent: anularea primului tur al alegerilor. CCR a invalidat scorurile din primul tur, astfel că alegerile prezidențiale se vor relua în 23 martie, respectiv 6 aprilie 2025.
După anularea primului tur au fost introduse măsuri suplimentare de securitate și de organizare, iar autoritățile au cerut verificări drastice pe zona de IT și online, acolo unde influențele de orice fel se fac cel mai bine simțite, în special pe platforma TikTok.
Surpriza din peisajul politic post-decizia CCR a fost anunțul lui Nicușor Dan Nicuşor din 16 decembrie prin care a confirmat că va candida la alegerile prezidenţiale, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul Primăriei Capitalei. „Vă anunţ că intenţionez să candidez la alegerile prezidenţiale din 2025”, a spus primarul Capitalei. El a mai spus că va candida independent şi că este deschis la discuţii cu partidele proeuropene pentru susţinerea acestei candidaturi.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernul României s-a confruntat cu o serie de provocări economice în 2024, inclusiv o creștere a inflației și presiuni pe sistemul social și economic. În acest context, liderii politici au fost nevoiți să ia măsuri pentru a sprijini sectorul privat, dar și pentru a aborda nemulțumirile populației legate de creșterea costului vieții. De asemenea, disputele politice interne au dus la tensiuni în cadrul coaliției guvernamentale, cu unele decizii și reforme economice care au fost amânate sau modificate din cauza presiunilor politice.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
În data de 31 Martie 2024, România a devenit stat membru Schengen cu drepturi depline. În conformitate cu Decizia Consiliului nr. 2024/210, în data de 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) au fost eliminate. Ca urmare a Deciziei Consiliului privind stabilirea datei pentru eliminarea verificărilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și dintre Republica Bulgaria și România aprobată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne din data de 12 decembrie 2024, în data de 1 ianuarie 2025 sunt eliminate controalele la frontierele interne terestre. Astfel, persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte State Membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
O retrospectivă video, realizată de Inquam Photos, a celor mai importante momente din anul 2024, aici:
1. Alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii
Unul dintre cele mai urmărite evenimente politice din 2024 a fost alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, într-o victorie fără drept de apel, devenind al doilea președinte american cu două mandate neconsecutive, după Grover Cleveland, care a fost ales în 1884 și 1892.
Foto: Inquam Photos / George Călin
2. Conflictele din Ucraina și impactul lor asupra Europei
Conflictul din Ucraina a continuat să domine peisajul politic internațional în 2024. Pe lângă pierderile de vieți omenești, conflictul a avut un impact semnificativ și asupra securității energetice și economiei europene. Uniunea Europeană și NATO au continuat să sprijine Ucraina prin sancțiuni economice impuse Rusiei și prin trimiterea de ajutoare financiare și echipamente militare. În același timp, au apărut și tensiuni între statele membre, unele dintre ele criticând ritmul și natura sprijinului acordat Ucrainei.
3. Începutul unei noi perioade de instabilitate politică în Orientul Mijlociu
În Orientul Mijlociu, anul 2024 a adus o intensificare a tensiunilor între statele din regiune și puterile internaționale. Conflictul din Gaza, între Israel și grupările palestiniene, a escaladat în mai multe rânduri, iar tensiunile dintre Iran și statele din Golf s-au intensificat. Aceste evenimente au avut un impact semnificativ asupra stabilității regionale și asupra economiilor globalizate, mai ales în ceea ce privește prețurile la energie și securitatea energetică.
4. Progresele în lupta împotriva schimbărilor climatice
În 2024, luptele împotriva schimbărilor climatice au continuat să fie un subiect central pe agenda politică internațională. Summituri internaționale, cum ar fi COP29, au fost dedicate unor noi acorduri și angajamente pentru reducerea emisiilor de carbon și protejarea mediului. De asemenea, țările dezvoltate și în curs de dezvoltare au fost nevoite să colaboreze mai strâns pentru a găsi soluții sustenabile, în contextul crizelor de mediu și al presiunilor economice generate de dezastrele naturale tot mai frecvente.
5. Maia Sandu a câstigat un nou mandat de președinte al Republicii Moldova, cu 55,33%
Pe 4 noiembrie 2024, Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, după numărarea tuturor voturilor de la cele 2.219 secții din țară și străinătate, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică, 3 noiembrie. În total, au votat aproape 1,7 milioane de cetățeni moldoveni, Maia Sandu obținând peste 55% din voturi, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova.
Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco
Anul 2024 a fost, fără doar și poate, un an al provocărilor și schimbărilor importante pe plan politic, atât în România cât și în restul lumii. Criza economică, conflictele internaționale dar și noile măsuri politice interne au modelat evoluțiile acestui an. Să privim însă înainte cu nădejde și optimism, spre un 2025 cu decizii mai înțelepte, lipsit de cumpene economice și evenimente sângeroase!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Val Vâlcu
de Roxana Neagu