Arheologii au descoperit în România cele mai vechi fosile de oameni moderni din Europa.
Arheologul Wei Chu din Țările de Jos și colegii săi au povestit despre săpăturile lor din vestul României, într-un articol din revista Scientific Reports. Săpăturile au fost făcute la situl Românești, unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei când vine vorba de cei mai vechi Homo Sapiens deoarece oferă o perspectivă asupra felului în care oamenii moderni s-au adaptat la mediul european, scrie phys.org.
Multe fosile timpurii de Homo sapiens au fost găsite în sud-estul Europei, probabil pentru că au intrat pentru prima dată pe continent prin Peninsula Balcanică. Cu toate acestea, puține fosile de Homo sapiens au fost găsite în asociere cu rămășițele culturale, făcând din Românești o fereastră importantă în observarea modului în care primul Homo sapiens european a făcut față noului mediu.
Deci, cum s-a adaptat Homo sapiens pe acest nou continent? Cercetătorii au descoperit că artefactele de la Românești erau orientate spre producerea de lame de piatră ciobite foarte standardizate care ar fi putut fi folosite ca inserții pentru săgeți sau sulițe. S-ar putea să fi fost folosite și pietre de șlefuire deosebite, sugerând că Românești era un fel de atelier de proiectile.
Mii de artefacte, unele provenind de la peste 300 km depărtare, combinate cu dovezi că focul a fost utilizat în zonă, arată că Românești a fost un loc important în care oamenii s-au întors în mod repetat. Analizele microscopice ale suprafețelor artefactelor demonstrează că cele mai multe dintre ele nu au fost utilizate, sugerând că amplasamentul ar fi putut fi folosit ca loc pentru fabricarea instrumentelor, care au fost ulterior transportate în afara locației.
Descoperirile arheologilor din noile săpături de la Românești indică schimbări în modurile de subzistență ale Homo sapiens în comparație cu neandertalienii, ajutând la explicarea succesului lor.
Următorul pas este încercarea de a detalia care a fost relația acestor Homo sapiens timpurii cu neandertalienii anteriori. Fosilele contemporane din apropiere indică faptul că Homo sapiens și oamenii de Neandertal s-au încrucișat, dar nu se știe încă ce înseamnă asta pentru modul în care stilul lor de viață s-a schimbat și cum se poate vedea acest lucru în vestigiile lor arheologice.
Arheologii se află din luna iulie la Sarmizegetusa Regia (județul Hunedoara), unde cercetează două dintre terasele cele mai importante ale capitalei dacilor: Terasa a IX-a și Terasa a X-a.
În acest timp, au fost scoase la iveală rămășițele a două construcții antice: un zid de susținere a Terasei a IX-a, care ar fi avut dimensiuni de câțiva metri în vremea regelui Decebal, și fundația unui edificiu necunoscut care poate fi pus în legătură cu marele templu de andezit de pe Terasa a X-a.
Pe Terasa a IX-a, în vecinătatea locului unde în ultimii ani au fost descoperite ruinele unui templu antic și o ramură a unui drum pavat, săpăturile au dus la dezvelirea unui segment al zidului de susținere al terasei, clădit cel mai probabil în secolul I. î. Hr., dezvăluit în premieră în acest an. Vezi mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu