Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene și nu ar trebui folosite pentru tratarea infecțiilor virale precum răceala obișnuită, gripa sau bronșita, deoarece sunt ineficiente și pot contribui la dezvoltarea rezistenței bacteriene. În plus, există persoane care nu ar trebui să ia antibiotice din cauza diferitelor riscuri.
Antibioticele sunt medicamente cruciale care au revoluționat medicina modernă, permițând tratarea infecțiilor bacteriene și prevenirea transmiterii bolilor. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și inadecvată a acestor medicamente a condus la o creștere alarmantă a microbilor rezistenți la tratamente. Această rezistență bacteriană reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea globală. Este esențial să înțelegem cine nu ar trebui să ia antibiotice pentru a evita efectele adverse și pentru a contribui la lupta împotriva rezistenței antibacteriene.
Carlos Briones, cercetător la CSIC și doctor în Științe Chimice, a declarat pentru 20minutos că "antibioticele ar trebui luate doar când este necesar (de exemplu, niciodată în cazul infecțiilor virale sau fungice) și urmând exact instrucțiunile medicului".
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile suferă modificări care le protejează de efectele medicamentului sau limitează accesul acestuia la bacterii. Bacteriile se pot înmulți și pot transmite proprietățile lor de rezistență altor bacterii, exacerbând problema. Utilizarea excesivă și inadecvată a antibioticelor accelerează acest proces, determinând bacteriile să dezvolte rezistență mai rapid, conform informațiilor de la Mayo Clinic.
Uz excesiv de antibiotice
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ o treime din utilizarea antibioticelor nu este necesară sau adecvată. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene și nu ar trebui folosite pentru tratarea infecțiilor virale precum răceala obișnuită, gripa sau bronșita, deoarece nu numai că sunt ineficiente, dar pot provoca și efecte secundare și pot promova rezistența bacteriană.
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @user8818949
1. Persoanele cu infecții virale
Infecțiile virale, cum ar fi răceala obișnuită, gripa, majoritatea durerilor de gât (cu excepția celor cauzate de streptococi) și majoritatea bronșitelor nu beneficiază de tratamentul cu antibiotice. Administrarea de antibiotice în aceste cazuri nu va vindeca infecția, nu va preveni îmbolnăvirea altor persoane și nu va accelera recuperarea. În schimb, poate cauza efecte secundare inutile și poate promova rezistența la antibiotice.
2. Pacienții alergici la antibiotice
Persoanele care au avut reacții alergice la anumite antibiotice ar trebui să le evite. Reacțiile alergice pot varia de la erupții cutanate ușoare până la anafilaxie, o reacție potențial mortală. Este crucial ca pacienții să informeze medicii despre orice alergie la medicamente înainte de a li se prescrie antibiotice.
3. Femeile gravide și cele care alăptează
Unele antibiotice pot să nu fie sigure pentru femeile gravide sau care alăptează. Utilizarea acestor medicamente în aceste cazuri trebuie să fie evaluată cu atenție de către un medic pentru a evita riscurile pentru făt sau pentru copilul mic.
4. Persoane cu boli hepatice sau renale grave
Persoanele cu afecțiuni grave ale ficatului sau rinichilor pot întâmpina dificultăți în metabolizarea și eliminarea antibioticelor, ceea ce poate duce la acumularea medicamentului în organism și creșterea riscului de efecte secundare toxice. În aceste cazuri, dozarea și selectarea antibioticelor trebuie să fie foarte atent gestionate și supervizate de un profesionist în domeniul sănătății.
Rezistența la antibiotice provoacă boli mai grave, perioade de recuperare mai lungi, spitalizări mai frecvente sau prelungite, mai multe vizite la furnizorii de îngrijire medicală și tratamente mai costisitoare, potrivit 20minutos.es.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu