Vineri, 5 mai 2017, ora 19.00, Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea,va interpreta, în prima parte a serii, Concertul pentru flaut și orchestră semnat de compozitorul finlandez Kalevi Aho, unul dintre numele de referință ale muzicii contemporane, care va asista la premiera interpretării acestui concert la Sala Radio. În partea a doua a programului, orchestra va prezenta Simfonia nr. 1 în re major de G. Mahler.
Protagonistul serii va fi flautistul Matei Ioachimescu, o prezență apreciată pe scenele muzicale din Europa și Asia, recompensat în 2013 cu titlul de Ambasador al integrării, acordat de Ministerul Afacerilor Externe al Austriei pentru calitatea proiectelor sale muzicale.
Născut în Finlanda în 1949, Kalevi Aho este un compozitor contemporan ale cărui lucrări, între care 15 simfonii, 4 lucrări de operă și un număr semnificativ de opusuri camerale, sunt interpretate astăzi de orchestre prestigioase din Europa și din lume.
Gabriel Bebeşelea este dirijor principal al Filarmonicii de Stat Transilvania, al Filarmonicii de Stat din Sibiu şi dirijor al Operei Naţionale din Cluj-Napoca, fiind recunoscut ca unul dintre cei mai talentați tineri dirijori români.
Admirat pentru entuziasmul şi muzicalitatea sa, reputaţia lui a crescut substanţial şi rapid în ultimii ani, concertând cu orchestre precum: Orchestra Naţională Radio, Filarmonica George Enescu, Orchestra de Cameră Radio, Opera Naţională Bucureşti, Philharmonic Chamber Orchestra of London, Kazakhstan State Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonică G. Rossini etc.
Stagiunile următoare includ concerte şi spectacole cu National Philharmonic of Russia, the Hungarian National Philharmonic, Janaček Philharmonic Orchestra, Zagreb Philharmonic Orchestra, Kammerorchester Berlin, Wiener Kammerorchester, printre altele.
În vara lui 2016 a debutat în Rossini Opera Festival de la Pesaro, unde a dirijat producţia de Il Viaggio a Reims.
La doar 29 de ani, Gabriel Bebeşelea este deja recunoscut ca fiind “unul din cei mai talentaţi dirijori născuţi în ultimele decenii în România” (Jurnalul Festivalului George Enescu, 7 septembrie 2011) şi e câştigător al premiului întâi la Lovro von Matačić Conducting Competition (Zagreb 2015) şi al premiului întâi la Jeunesses Musicales Conducting Competition (Bucuresti 2010). Gabriel Bebeşelea a fost semifinalist al Donatella Flick London Symphony Orchestra Conducting Competition în 2014 şi semifinalist al Gustav Mahler Competition Bamberg Symphony în 2016. Recunoscut şi ca dirijor de operă, Bebeşelea a câştigat premiul pentru Cel mai bun dirijor în cadrul Galei Operelor Naţionale în 2014.
În 2011 a câştigat o bursă de asistenţă la Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să asiste la repetiţiile şi concertele celor mai mari dirijori ai prezentului: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnanyi, Philippe Herreweghe, David Zinman şi Eliahu Inbal.
În continuare, în 2015, Gabriel Bebeşelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciaţi dirijori: cu Bernard Haitink la Lucerne Festival at Easter şi cu Kurt Masur la Aurora Classical Festival.
Una dintre pasiunile lui Gabriel Bebeşelea este să lucreze cu tineri muzicieni. Începând din 2011 este Dirijor Principal al Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei şi dirijează regulat Orchestra Română de Tineret.
În 2010 a absolvit studiile de licenţă la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca la clasa maestrului Petre Sbârcea. Doi ani mai târziu a absolvit studiile de master din cadrul Universitţăii Naţionale de Muzică Bucureşti la clasa maestrului Horia Andreescu. În prezent este doctorand al Universităţii Naţionale de Muzică sub îndrumarea prof. Dan Dediu.
În prezent este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postgraduale la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului la clasa maestrului Mark Stringer.
Matei Ioachimescu a fost numit în anul 2013 "Ambasador al integrării" de către Ministerul de Externe al Austriei pentru activitatea sa intensă și calitatea înaltă a proiectelor susținute. Este unul dintre cei mai rafinați muzicieni ai generației sale. Cu o activitate concertistică Matei Ioachimescu intensă, Matei Ioachimescu susține concerte ca solist și membru al mai multor ansambluri camerale, prezentând programe de succes în Europa şi Asia. A început studiul flautului la București cu profesorul Vasile Ganțolea. Este absolvent al Universității de Muzică din Viena unde a studiat cu renumita profesoară Barbara Gisler și s-a perfecționat cu profesorii Pierre-Yves Artaud, Heidi Indermühle, Ion-Bogdan Ștefănescu și Renate Armin-Greiss. Matei Ioachimescu este laureat al mai multor distincții şi burse (cele al fundațiilor Thyll-Dürr sau Yehudi Menuhin printre altele) și colaborează cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni din Europa. A fost membru al Filarmonicii "George Enescu" din București iar în prezent colaborează cu orchestre precum Wiener Residenz Orchester, Volksoper Wien, Kammeroper din Viena, Orchestra Festivalului din Tirol etc.
Matei Ioachimescu
Ca solist prezintă atât concerte clasice, cât și prime audiții ale unor compozitori contemporani, împreună cu orchestre filarmonice din țară și din străinătate. Interesul lui pentru muzica de cameră, îl poartă pe scene precum Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Budapest Music Center sau Suntory Hall, împreună cu pianiștii Cătălina Butcaru, Alfredo Ovalles, cu chitaristul Oleg Dergilev sau cu harpista slovenă Tina Žerdin. Este cunoscut pentru turneele naționale Paris, Playlist, Culorile Sunetelor și mai recent proiectul La Vida Loca. Matei Ioachimescu este membru fondator al Green Thing Ensemble.
Este invitat ca membru al juriului în competiții internaționale și susține workshop-uri în Austria, Japonia, Ungaria, România și Croația. CD-ul de debut, "Lumière", înregistrat împreună cu pianista Cătălina Butcaru și apărut în anul 2014, reprezintă, potrivit criticilor, un album de referință în lumea muzicii de cameră pentru aceste instrumente.
Kalevi Aho, muzician de origine finlandeză, s-a născut în anul 1949 și continuă, în planul stilistic și al gândirii muzicale și orchestrale, linia componistică a compozitorilor săi preferați, precum Jean Sibelius (1865-1957) sau Dmitri Șostakovici (1906-1975).
Kalevi Aho
S-a remarcat cel mai adesea prin lucrări de mare întindere, compunând până în prezent nu mai puțin de cincisprezece simfonii, patru opere și un număr
semnificativ de opusuri camerale. Un gen în care Kalevi Aho s-a exprimat din abundență, ilustrat astăzi printr-un exemplu grăitor, este concertul. Compozitorul și-a propus să creeze câte un concert pentru „aproape fiecare instrument din orchestră”, reușind, până astăzi, desăvârșirea unei bune părți a acestui ideal. Concertul pentru flaut datează din anul 2002, fiind unul dintre pionierii poveștii; i-au urmat, rând pe rând, concerte dedicate contrabasului, clarinetului, fagotului, violei, trompetei și nu numai. Anii 2010 și 2011 au marcat apariția a două titluri extrem de apreciate: Sieldi, concert pentru percuție și orchestră, și Opt Anotimpuri pentru teremin (instrument electronic acționat de la distanță, patentat de inventatorul rus Léon Theremin în 1928) și orchestră. „Primul impuls în crearea Concertului pentru flaut relatează Kalevi Aho, a venit din poemele autorului suedez, deținător al premiului Nobel, Tomas Tranströmer; am citit aceste scrieri și mi-am dorit să compun un ciclu de cântece pentru mezzosoprană, pe versurile acestor poeme.”
Concertul pentru flaut semnat de Kalevi Aho stimulează o experiență sonoră complexă, în care solistul și orchestra explorează o paletă vastă de stări și emoții umane, de construcții muzicale misterioase menite să dea curs imaginației ascultătorului. Numai câteva dintre imaginile pe care le sugerează însuși compozitorul pentru a descrie atmosfera lucrării sunt: „frumusețea lumii”, „stingerea treptată a vieții”, „suferința”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu