Finala ”Insula Iubirii” a fost marcantă pentru telespectatori. Organizația feministă Centrul Filia a transmis o poziție fermă.
Ultimul sezon al emisiunii ”Insula Iubirii” de la Antena 1 a atras, prin finalul ei și informațiile la 6 luni de la test, o serie de dezbateri pe rețelele sociale. Cel mai vizat cuplu a fost cel format din Alex și Teodora, care, de altfel, sunt și căsătoriți. Ea are 19 ani, el este cu 12 ani mai mare. La finalul emisiunii, Teodora a decis să plece de pe insulă singură, o variantă ce a fost imposibil de acceptat de Alex, care a plâns, a insistat, a urmărit-o îndeaproape, după cum au arătat informațiile transmise de emisiune. La 6 luni de la sfârșitul ”testului”, cei doi sunt împreună și vor fi părinți, Teodora fiind însărcinată în 6 luni. În urma emisiunii de luni seară, au apărut foarte multe comentarii despre tristețea pe care aceasta a transmis-o, fanii emisiunii comentând acest aspect. Teodora a postat și o imagine cu ea pe rețelele sociale în care a inserat un mesaj text prin care a susținut că nu era tristă.
În tot acest context, a luat poziție și Centrul Filia, o organizație feministă.
Iată ce mesaj a transmis:
În finala uneia dintre cele mai populare emisiuni din România, Temptation Island - Insula Iubirii, cea mai îngrijorătoare relație a sezonului și-a dezvăluit, mai clar ca oricând, natura abuzivă.
Conversațiile din jurul acestei relații, atât cele din cadrul emisiunii cât și din comunitățile de fani din social media, ne-au tras un semnal de alarmă că este timpul să vorbim din nou despre abuzul emoțional, cum arată el și cum putem susține victimele.
Cum arată abuzul emoțional? Din afară poate arăta ca iubirea, e ușor de ascuns sub zâmbete și gesturi de afecțiune. Mai mult, puterea agresorilor vine de multe ori din faptul că pozează în oameni vulnerabili, îndrăgostiți, că nu își declară niciodată intențiile și nu trec limita către violență verbală sau fizică evidentă.
Violența psihologică este la fel de gravă, însă mai puțin evidentă din afară.
În acest caz, o putem recunoaște după următoarele semne:
Grooming: un bărbat mult mai în vârstă intră într-o relație cu o adolescentă – creează o relație de putere inegală și o condiționează în toate aspectele vieții sale personale. Deciziile sunt luate exclusiv de el, ea nu își poate face vocea auzită în relație.
Lipsa susținerii din afară: victima nu are sprijinul familiei, care o presează să rămână în relație cu el deși ea își exprimă clar dorința de a ieși. Este de asemenea izolată de prieteni, prin călătoriile frecvente în beneficiul soțului ei.
Gaslighting: când victima spune clar și răspicat, în mod repetat, că își doreste să se despartă, agresorul aplică multiple tactici de manipulare prin care încearcă s-o facă să se îndoiască de propria judecată:
· Îi spune că întreaga emisiune este un complot creat pentru a le distruge relația.
· Îi demonizează pe cei care i-au atras atenția cu privire la comportamentul lui abuziv și le distorsionează intențiile.
· Îi sugerează că nu este inteligentă dacă îi ascultă pe cei care încearcă s-o ajute: „Ești foarte inteligentă, nu pica în capcana lor”.
· O acuză că participă la o regizare a despărțirii lor: „Joci un rol cumva aici?”
Sufocare și șantaj emoțional: după despărțire, el nu îi respectă nevoia de a petrece timp singură sau cu alte persoane, pentru a nu-i da spațiul mental de a-și consolida decizia. O urmărește peste tot, o imobilizează fizic, plânge, insistă cu argumente la emoțiile exprimate de ea, se centrează constant pe sine: „mă doare ce faci acum”, „eu te iubesc orice ai zice și orice ai face”.
Un comportament ușor de interpretat de publicul larg ca gesturi disperate de iubire, însă profund abuziv prin incălcarea tuturor limitelor victimei.
Securizarea prematură a relației: cei doi se căsătoresc după doar trei luni. După emisiune, ea acceptă împăcarea cu el doar pentru că află că este însărcinată. Deși ea a declarat în mod repetat că nu își mai dorea relația, sarcina este folosită ca un argument pentru a rămâne împreună: „Acum nu ne mai gândim la noi, ne gândim la copil”. „Pentru mine a fost un șoc. El s-a bucurat foarte mult.”
Ce tip de comentarii din afară contribuie la violența împotriva acestei tinere femei? Cele care o încurajează să rămână în relația abuzivă de dragul căsniciei sau al copilului: „Singura problemă e că nu îl iubește, dar nah, nu totul în viață e despre iubire.” „Școală nu are, acum e și gravidă, unde să se ducă?”
Cele care scuză agresorul și îi romanțează gesturile abuzive: „Până la urmă el o iubește și face tot pentru ea, deja exagerați.” „Săracul... e ca un adolescent la prima îndrăgosteală”
Cele care o blamează pentru că nu își găsește resursele emoționale și financiare pentru a ieși din relație: „Nu e destul de matură încât să înfrunte viața... Și alege calea mai ușoară... Deci nu mi-e milă deloc de ea... Își merită soarta”. „Victimizați-i p-ăia care-s în orfelinate și violați și nu au cui să se adreseze, nu ditamai putoarea care nu știe să facă sex protejat!”
Cum putem sprijini victimele unor astfel de relații abuzive? Să le ascultăm și să le validăm emoțiile. Să le oferim sprijin emoțional și să nu le judecăm dacă fac alegeri cu care nu suntem de acord. Să le oferim sprijin de alte feluri dacă putem, de exemplu un loc sigur în care să se poată retrage la nevoie. Să le îndrumăm spre ajutor terapeutic sau chiar spre poliție dacă decid să depună plângere. Să le asigurăm că se pot baza pe noi oricând se vor simți pregătite să iasă din relația abuzivă.Suntem toți responsabili. Hai să oprim violența de gen!” a transmis Centrul Filia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News