Centura verde a Capitalei, cu un pas mai aproape de realitate. Drumul lung al noului Cod silvic

Esența acestor prevederi presupune:

• interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în județul Ilfov (incluzând partea pădurii Băneasa ce ține de acesta); se duc la bun sfârșit doar contractele aflate deja în desfășurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025;
• se permit doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau reconstrucție ecologică;
• proprietarii beneficiază de compensații, la cerere; în termen de doi ani Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov;
• în termen de doi ani, Ministerul Mediului emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul orașelor țării;
• în termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Pitești, Bârnova, de lângă Iași sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ține de București) sau mini-păduri urbane din întreaga țară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi; accesul nerestricționat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricționat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare);
• protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier;
• includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească;
• includerea de păduri în centurile verzi ca parte a principiilor de gestionare durabilă a pădurilor;
• includerea comunităților urbane ca parte a comunităților locale dependente critic de păduri;
• recunoașterea rolurilor recreativ, sanogen și de protecție ecologică a așezărilor umane ca parte a serviciilor ecosistemice oferite de păduri;
• contribuții la definirea pădurilor periurbane, urbane și a mini-pădurilor urbane.

„Prin impactul lor sistemic centurile verzi redefinesc rolul și importanța pe care pădurile periurbane le au în viața a milioane de locuitori ai acestei țări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generații. Un dar al generației noastre față de generațiile ce vin și, în același timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o țară în care vor iubi să trăiască”, a declarat Alex Găvan, conservaționist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie, promulgat de către Președinte pe 20 decembrie, iar publicarea sa în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare este așteptată până la finalul acestui an.

Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) și centurile verzi la nivel național reprezintă un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, dar și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă latură de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi București-Ilfov și ai centurilor verzi la nivel național sunt punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov cât și a pădurilor periurbane din restul țării, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurilor periurbane către oameni, pentru recreere, sport și educație.

Inițiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din București și din alte orașe ale țarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei și din alte zone periurbane. Platforma reunește sub umbrela sa, într-un demers apolitic, susținerea a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice și beneficiază de susținerea Administrației Prezidențiale.

Platforma oferă cadrul sănătos, neutru și incluziv pentru o colaborare eficientă a politicului, administrației, mediului de afaceri și a societății civile. 

Bucureștiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând și cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.

În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. 

Cu doar 16% suprafață împădurită (aproximativ 26000 de hectare), Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca "păduri cu funcții de protecție, predominant sociale".  Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva. Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește mai bine de 15% din populația țării.

Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.  Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul și tăierile ilegale. 

Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. 

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste păduri sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât și pentru recreere, sport, educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de neprețuit. 

Cu toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din  Ilfov, în județ nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. 

Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor periurbane și le acordă o protecție sporită.  Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. 

Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole. 

Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi, și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News