Cercetare: Cancerul este tratat și cu suport nutrițional dar puține spitale îl garantează

Cancerul, pentru a prolifera, elimina caloriile din organism. Conform unor studii s-a calculat că tumora este capabilă să consume de la 300 la 500 de calorii pe zi și de la 15-20 de grame de proteine ​​zilnice. 

Malnutriția calorico-proteică este așadar o problemă fundamentală deoarece garantarea unui aport caloric corect pacienților cu cancer înseamnă a le permite acestora să se ocupe mai bine de tratamente și, prin urmare, să îmbunătățească prognosticul, așa cum a reieșit, de altfel, și în cadrul celui de-al V-lea Congres Național al SNCM, (Societatea de Nutriție Clinică și Metabolism), potrivit unui articol publicat de Fundația Veronesi.

Cancerul, un devorator de energie

Când se dezvoltă o tumoră, se stabilește o interacțiune între celulele neoplazice și celulele gazdă (celulele persoanei bolnave)”, explică Alessio Molfino, profesor asociat de Medicină Internă la Departamentul de Medicină Translațională și de Precizie al Universității Sapienza din Roma.

”Acest lucru determină activarea unui răspuns inflamator cu o creștere consecutivă a catabolismului, adică distrugerea nutrienților pentru a permite celulelor canceroase să prolifereze. Este ceea ce este definit ca un fel de tsunami metabolic, denumit în termeni tehnici „diafonie”. În esență, presupune eliberarea unei armate de molecule capabile să acționeze asupra sistemului nervos central, inhibând, în același timp, centrii poftei de mâncare și provocând scăderea masei musculare și a țesutului adipos. Foarte semnificativ este și impactul, până acum puțin studiat, asupra adipozității, dovadă fiind un studiu recent coordonat de mine și publicat în Cancers. Rezultatul este pierderea involuntară și progresivă a masei musculare și a grăsimii. Pacientului îi este mai puțin foame și tinde să disipeze energia. Acest lucru duce la pierderea în greutate care este foarte marcantă, în special pentru unele tipuri de cancer, precum cel al plămânilor și al sistemului gastrointestinal (pancreas, stomac și uneori, dar nu întotdeauna, colon)”, a explicat Alessio Molfino, profesor asociat de Medicină Internă la Departamentul de Medicină Translațională și de Precizie al Universității Sapienza din Roma.

Anorexia neoplastică

”Alterările metabolice dictate de prezența celulelor canceroase determină o anorexie care nu este de tip nervos, ca cea cunoscută în mod obișnuit”, continuă Molfino, ”dar este o anorexie neoplazică care are totuși repercusiunile tipice ale lipsei unei aprovizionare nutrițională adecvată. Pacientul, deja încercat de boală, slăbește și mai mult, acuză oboseală și greutate din ce în ce mai redusă. Repercusiunea evidentă: agravarea prognosticului. Fără a uita, de asemenea, că lipsa nemotivată a poftei de mâncare (adică nelegată de motive specifice precum diete, o perioadă de mare stres, ...) și pierderea în greutate în consecință (care în unele cazuri poate apărea și în absența scăderii apetitului) poate fi indicatorul bolii oncologice. Prin urmare, trebuie întotdeauna îndrumat către medicul curant ”, a adăugat Alessio Molfino.

Ce este de făcut, concret

Decalajul de calorii și proteine ​​trebuie să fie acoperit prin intervenții de consiliere nutrițională care includ planuri de dietă personalizate cu alimente îmbogățite și sprijin psihologic. 

”În primul rând, sprijinul unui medic expert în nutriție clinică este fundamental”, continuă Molfino, ”ceea ce constituie condiția sine qua non pentru implementarea unor strategii cu adevărat capabile să permită pacientului să se recupereze și să înfrunte calea de tratament. Nutriția oncologică necesită o abordare personalizată care trebuie să includă strategii care să fie evaluate, cu mare atenție, de la caz la caz”, a mai sfătuitul Molfino.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News