Cercetătorii au descoperit dovezi ale existenței unui continent „pierdut“, vechi de 40 de milioane de ani

Un continent cu altitudini joase care a existat în urmă cu aproximativ 40 de milioane de ani și a găzduit o faună exotică ar putea să fi „pavat calea” pentru ca mamiferele asiatice în colonizarea sudului Europei, sugerează o nouă cercetare.

Aflat între Europa, Africa și Asia, acest continent uitat – pe care cercetătorii l-au numit „Balkanatolia” – a devenit o poartă de intrare între Asia și Europa când nivelul mării a scăzut, formându-se un pod de uscat, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani.

„Când și cum a ajuns primul val de mamifere asiatice în sud-estul Europei rămâne greu de înțeles”, au scris paleogeologul Alexis Licht și colegii săi în noul lor studiu.

Totuși, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, la sfârșitul epocii eocene, un număr imens de mamifere native au dispărut din Europa de Vest odată cu apariția unor noi mamifere asiatice, într-un eveniment de dispariție bruscă cunoscut acum sub numele de Grande Coupure.

Cu toate acestea, descoperirile recente de fosile din Balcani au schimbat această cronologie, indicând o bioregiune „peculiară” care pare să fi permis mamiferelor asiatice să colonizeze sud-estul Europei cu 5 până la 10 milioane de ani înainte de apariția Grande Coupure. Pentru a investiga, Licht, de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, și colegii săi au reexaminat dovezile din toate siturile de fosile cunoscute din zonă, care acoperă actuala peninsula Balcanică și Anatolia, cea mai vestică proeminență a Asiei.

Vârsta acestor situri a fost revizuită pe baza datelor geologice actuale, iar echipa a reconstruit schimbările paleogeografice care au avut loc în regiune, care are o „istorie complexă de scufundări periodice sub nivelul mării”.

Ceea ce au descoperit acum sugerează că Balkanatolia a servit ca o piatră de temelie pentru ca animalele care se deplasau din Asia în vestul Europei, odată cu transformarea vechii mase continentale într-un pod terestru, iar invazia ulterioară cu mamiferele asiatice a coincis cu unele „schimbări paleogeografice dramatice”.

Dovezi ale existenței Balkanatoliei

În urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, Balkanatolia era un arhipelag izolat, separat de continentele învecinate, unde a prosperat un ecosistem unic de plante și animale, distincte de cele din Europa și din Asia de Est, a constatat analiza.

Apoi, o combinație de scădere a nivelului mării, o creștere a straturilor de gheață din Antarctica și schimbările tectonice au conectat continentul Balkanatolia la Europa de Vest, acum între 40 și 34 de milioane de ani.

Acest lucru a permis mamiferelor asiatice, inclusiv rozătoarelor și mamiferelor ungulate să migreze spre vest și să invadeze Balkanatolia, arată documentul fosil.

De asemenea, Licht și colegii au descoperit fragmente dintr-un maxilar aparținând unui animal asemănător rinocerului într-un nou sit de fosile din Turcia, pe care l-au datat cu aproximativ 38 până la 35 de milioane de ani în urmă. Fosila este, probabil, cel mai vechi ungulat asiatic descoperit în Anatolia până în prezent și precede Grande Coupure cu cel puțin 1,5 milioane de ani, ceea ce sugerează că mamiferele asiatice migrau spre Europa prin Balkanatolia.

Această cale sudică către Europa prin Balkanatolia a fost poate mai favorabilă pentru animalele migratoare decât străbaterea rutelor de la latitudini mai mari prin Asia Centrală, unde erau stepe mai uscate, mai răcoroase și deșertice, potrivit cercetătorilor.

Cu toate acestea, ei subliniază în lucrarea lor că „această conectivitate între insulele individuale din Balkanatolia și existența acestei rute de dispersie sudice rămâne în dezbatere”, scrie ScienceAlert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News