Când vine vorba de lumea mamiferelor, oamenii se deosebesc de restul prin faptul că au o capacitate cognitivă mult superioară.
În timp ce multe animale împărtășesc anumite aspecte ale inteligenței noastre, ele nu ajung la același nivel pe care îl avem noi. Totuși, ca să stabilim de ce suntem mai avansați din punct de vedere cognitiv la nivel neurologic a fost dificil, iar, până în prezent, studiile nu au găsit diferențe semnificative între creierul mamiferelor și cel uman. Acum, în sfârșit, există o pistă.
O echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a descoperit că, în comparație cu alte mamifere, creierul uman are un număr mult mai mic de canale neuronale care permit fluxul de ioni precum calciu, potasiu și sodiu.
Acest flux produce impulsurile electrice care permit neuronilor să comunice între ei. Astfel, a avea mai puține dintre ele ar putea însemna că creierul uman poate funcționa mai eficient, deturnând resursele către funcții cognitive mai complexe.
„Studiile comparative anterioare au stabilit că creierul uman este construit ca și alte creiere de mamifere, așa că am fost surprinși să găsim dovezi puternice că neuronii umani sunt speciali”, spune neurologul Lou Beaulieu-Laroche de la MIT. Studiul a început în 2018, când Beaulieu-Laroche și colegul său Mark Harnet de la MIT au efectuat un studiu care compară creierul de șobolan cu cel uman.
Una dintre descoperirile lor se referă la dendrite, structurile ramificate de la vârfurile celulelor nervoase prin care impulsurile electrice ale creierului sunt primite prin canale ionice. De aici, dendrita generează ceea ce numim un potențial de acțiune, care transferă semnalul mai departe.
Când au comparat creierele celor două specii, cercetătorii au descoperit că dendritele umane aveau o densitate semnificativ mai mică a acestor canale ionice în comparație cu dendritele de șobolan. Acest lucru a meritat investigat mai departe.
Noua cercetare a fost extinsă pentru a include 10 specii: chițcan, șoarece, gerbil, șobolan, dihor, porc de Guineea, iepure, marmoset, macac și, desigur, oameni, folosind mostre de țesut excizat de la pacienții cu epilepsie în timpul intervenției chirurgicale pe creier.
O analiză a structurii fizice a acestor creiere a arătat că densitatea canalelor ionice crește odată cu dimensiunea neuronului, cu o excepție notabilă: creierul uman.
Densitatea excepțional de scăzută a canalelor ionice din creierul uman a fost uluitoare, în comparație cu toate celelalte creiere.
Potrivit cercetătorilor, această descoperire dezvăluie o cale intrigantă pentru investigații suplimentare. În cercetările viitoare, echipa speră să exploreze presiunile evolutive care ar fi putut duce la această diferență și să vadă ce se întâmplă exact cu acea energie suplimentară a creierului, scrie Science Alert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu