Cercetătorii explică valul de ploi abundente din Europa. Și da, are legătură cu încălzirea globală

Cercetătorii au descoperit că încălzirea globală a agravat cele patru zile de ploi torențiale ce au provocat inundații devastatoare în țări precum Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, România și Slovacia.

Potrivit World Weather Attribution (WWA), schimbările climatice au contribuit la intensificarea precipitațiilor cu cel puțin 7%, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a volumului de apă acumulat în orașe, un eveniment care ar fi fost mult mai puțin probabil dacă activitățile umane nu ar fi contribuit la încălzirea planetei.

„Tendința este clară”, a declarat Bogdan Chojnicki, specialist în climă la Universitatea de Științe ale Vieții din Poznań și coautor al studiului. „Dacă oamenii continuă să polueze atmosfera cu emisii de combustibili fosili, situația va deveni din ce în ce mai gravă”, mai spune acesta.

Inundațiile arată cât de costisitoare devine schimbarea climatică

Furtuna Boris, care a lovit Europa Centrală la mijlocul lunii septembrie, a adus cantități record de precipitații asupra regiunii. Austria, Cehia, Polonia, România și Slovacia au fost grav afectate, cu râuri ce s-au transformat din cursuri liniștite în torenți violenți care au distrus locuințe și au provocat moartea a peste 24 de persoane. Cercetătorii au remarcat că, deși măsurile de adaptare luate în ultimele decenii au redus numărul de victime comparativ cu inundațiile din 1997 și 2002, amploarea distrugerilor rămâne considerabilă.

„Aceste inundații arată cât de costisitoare devine schimbarea climatică”, a afirmat Maja Vahlberg, consilier tehnic la Centrul Climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, coautoare a studiului. „Chiar și cu zile întregi de pregătire, apele au devastat orașe, au distrus mii de locuințe, iar Uniunea Europeană a promis un ajutor de 10 miliarde de euro pentru reconstrucție”, mai spune aceasta.

Cercetătorii subliniază necesitatea unor măsuri de apărare împotriva inundațiilor, îmbunătățirea sistemelor de avertizare și planificarea unor răspunsuri rapide la dezastre, avertizând în același timp împotriva reconstrucției în zonele predispuse la inundații.

Influența umană asupra fenomenelor extreme

Studiile rapide de gestionare a dezastrelor, o metodă care evaluează impactul influenței umane asupra fenomenelor meteorologice extreme imediat după ce acestea se produc, au relevat faptul că încălzirea globală a dublat probabilitatea acestor evenimente de ploi intense și a crescut intensitatea acestora cu aproximativ 7%.

O comparație între datele reale și simulările pentru o lume cu 1,3°C mai rece – nivelul de încălzire cauzat până acum de arderea combustibililor fosili și distrugerea mediului natural – arată clar influența umană asupra fenomenelor extreme.

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că rezultatele sunt „conservatoare”, deoarece modelele de simulare nu pot capta toate aspectele de convectivitate ale ploilor, ceea ce poate duce la subestimarea cantităților reale de precipitații.

În pofida acestor limitări, „direcția schimbărilor este foarte clară, chiar dacă rata nu este exactă”, au concluzionat oamenii de știință.

Creșterea temperaturilor globale permite atmosferelor să rețină cu 7% mai multă umiditate pentru fiecare grad Celsius de încălzire, fenomen care, la rândul său, alimentează ciclul hidrologic și accentuează precipitațiile. De exemplu, ploile torențiale din Europa Centrală au fost cauzate de interacțiunea dintre aerul rece venit din Arctica și masele de aer cald și umed din Marea Mediterană și Marea Neagră, mai precizează The Guardian.

Efectele pe termen lung ale încălzirii globale

Pe măsură ce oceanele se încălzesc, ciclul precipitațiilor se intensifică, iar condițiile de pe uscat tind să devină mai aride.

Miroslav Trnka, cercetător în domeniul climei la Institutul de Cercetare a Schimbărilor Globale, a comparat riscul precipitațiilor extreme cu un joc de loterie: „Încălzirea globală crește riscul în același fel în care cumpărarea mai multor bilete la loterie crește șansele de câștig. Dacă joci suficient de mult timp, ai șanse mai mari să câștigi jackpot-ul”, a explicat Trnka.

Studiul a mai evidențiat faptul că evenimentele de ploi abundente care durează patru zile ar deveni și mai frecvente dacă temperaturile globale vor crește cu 2°C peste nivelurile preindustriale. Acest lucru ar însemna o creștere suplimentară de aproximativ 5% a intensității precipitațiilor și de 50% a probabilității de apariție a acestora.

Un alt factor care ar putea accentua aceste fenomene este „ondularea” jet stream-ului, un fenomen care, potrivit unor cercetători, devine tot mai frecvent din cauza încălzirii globale. Un studiu recent, publicat în Nature Scientific Reports, prevede că astfel de sisteme de blocare meteorologică vor deveni din ce în ce mai comune în scenariile de emisii medii și maxime.

Hayley Fowler, climatolog la Universitatea Newcastle, a explicat că furtunile de mari dimensiuni, care nu mai sunt conectate la jet stream, pot stagna în aceeași zonă și pot genera cantități uriașe de precipitații, alimentate de energia și umiditatea provenite din oceanele anormal de calde: „Aceste furtuni blocate și lente devin din ce în ce mai frecvente și se estimează că vor continua să crească în frecvență odată cu încălzirea suplimentară”, a adăugat ea. „Întrebarea nu este dacă trebuie să ne adaptăm la aceste tipuri de furtuni, ci dacă vom putea să o facem la timp”, mai spune aceasta.

Ce impact economic și social rămâne în urmă?

WWA a descris săptămâna de după Furtuna Boris ca fiind „hiperactivă”, deoarece 12 dezastre naturale la nivel global au îndeplinit criteriile pentru analize suplimentare, un record în istoria organizației.

Deși studiul nu a încercat să evalueze exact cât de mult a amplificat încălzirea globală distrugerile cauzate de ploi, cercetătorii au subliniat că chiar și mici creșteri ale volumului de precipitații pot duce la o creștere disproporționată a pagubelor materiale.

„Aproape peste tot în lume, o mică creștere a cantității de precipitații determină o creștere mult mai mare a inundațiilor”, a afirmat Friederike Otto, specialistă în climă la Institutul Grantham din cadrul Colegiului Imperial din Londra și coautoare a studiului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News