Cercetătorii spun că au rezolvat „enigma” modului în care poluarea aerului favorizează cancerul pulmonar: Un pas important pentru știință și pentru societate

Oamenii de știință au declarat sâmbătă că au identificat mecanismul prin care poluarea aerului declanșează cancerul pulmonar la nefumători, o descoperire pe care un expert a salutat-o ​​drept „un pas important pentru știință – și pentru societate”.

Cercetarea a ilustrat riscul pentru sănătate reprezentat de particulele minuscule produse de arderea combustibililor fosili, stârnind noi solicitări pentru acțiuni mai urgente pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, ar putea deschide calea pentru un nou domeniu de prevenire a cancerului, potrivit lui Charles Swanton de la Institutul Francis Crick din Marea Britanie.

Swanton a prezentat cercetarea, care nu a fost încă publicată într-un jurnal evaluat de colegi, la conferința anuală a Societății Europene pentru Oncologie Medicală din Paris.

Cum favorizează poluarea aerului apariția cancerului?

S-a considerat mult timp că poluarea aerului este legată de un risc mai mare de cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată.

„Dar nu știam cu adevărat dacă poluarea cauzează în mod direct cancerul pulmonar – sau cum”, a declarat Swanton pentru AFP.

În mod tradițional s-a crezut că expunerea la agenți cancerigeni, cum ar fi cei cauzați de poluare, provoacă mutații ADN care apoi devin cancer.

Dar a existat un „adevăr incomod” cu acest model, a spus Swanton: cercetările anterioare au arătat că mutațiile ADN pot fi prezente fără a provoca cancer – și că majoritatea agenților cancerigeni de mediu nu provoacă mutațiile.

O viitoare pilulă pentru cancer?

Echipa de cercetare de la Institutul Francis Crick și University College London a analizat datele despre sănătatea a peste 460.000 de oameni din Anglia, Coreea de Sud și Taiwan.

Ei au descoperit că expunerea la particule minuscule de poluare PM2,5 - care au o lungime mai mică de 2,5 microni - a condus la un risc crescut de mutații în gena EGFR.

În studiile de laborator pe șoareci, echipa a arătat că particulele au cauzat modificări în gena EGFR, precum și în gena KRAS, ambele fiind legate de cancerul pulmonar.

În cele din urmă, au analizat aproape 250 de mostre de țesut pulmonar uman care nu a fost expus niciodată la agenți cancerigeni din cauza fumatului sau a poluării puternice.

Chiar dacă plămânii erau sănătoși, au găsit mutații ADN în 18% dintre genele EGFR și 33% dintre genele KRAS.

„Particulele doar stau acolo”, a spus Swanton, adăugând că mutațiile par să crească odată cu vârsta.

„Pe cont propriu, probabil că sunt insuficiente pentru a cauza cancerul”, a spus el.

Dar atunci când o celulă este expusă la poluare, aceasta poate declanșa un „răspuns de vindecare a rănilor” care provoacă inflamație, a spus Swanton.

Și dacă acea celulă „adăpostește o mutație, atunci va forma un cancer”, a adăugat el.

„Am oferit un mecanism biologic în spatele a ceea ce înainte era o enigmă”, a mai precizat acesta.

Într-un alt experiment pe șoareci, cercetătorii au arătat că un anticorp ar putea bloca mediatorul – numit interleukina 1 beta – care declanșează inflamația, împiedicând în primul rând debutul cancerului.

Swanton a spus că speră că descoperirea „va oferi temeiuri fructuoase pentru un viitor a ceea ce ar putea fi prevenirea cancerului molecular, în care putem oferi oamenilor o pastilă, poate în fiecare zi, pentru a reduce riscul de cancer”.

'Revoluţionar'

Suzette Delaloge, care conduce programul de prevenire a cancerului la institutul francez Gustave Roussy, a declarat că cercetarea a fost „destul de revoluționară, pentru că practic nu am avut nicio demonstrație anterioară a acestui mod alternativ de formare a cancerului.

„Studiul este un pas destul de important pentru știință – și pentru societate, sper”, a spus ea pentru AFP.

„Acest lucru deschide o ușă uriașă, atât pentru cunoaștere, cât și pentru noi modalități de a preveni” dezvoltarea cancerului, a spus Delaloge, care nu a fost implicat în cercetare, dar a discutat despre aceasta la conferința de sâmbătă.

„Acest nivel de demonstrație trebuie să oblige autoritățile să acționeze la scară internațională”, a mai spus el.

Tony Mok, medic oncolog la Universitatea Chineză din Hong Kong, a numit cercetarea „incitantă”.

„Înseamnă că ne putem întreba dacă, în viitor, va fi posibilă utilizarea scanărilor pulmonare pentru a căuta leziuni precanceroase în plămâni și pentru a încerca să le inversăm cu medicamente precum inhibitorii de interleukină 1 beta”, a spus el.

Swanton a numit poluarea aerului un „ucigaș ascuns”, arătând că cercetările estimează că aceasta este legată de moartea a peste opt milioane de oameni pe an – aproximativ același număr ca și tutunul, scrie Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News