Există tensiuni cu privire la solicitările președintelui ales al SUA, Donald Trump, care vizează Groenlanda.
UE nu va permite altor țări să îi atace frontierele suverane, a declarat miercuri ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă utilizarea unei acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda.
Trump și-a reiterat marți dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, membru al UE, și asupra Canalului Panama. El nu a exclus utilizarea forței militare sau economice pentru a face acest lucru, afirmând că „avem nevoie de ele pentru securitatea economică”.
Ministrul Barrot a declarat miercuri la radioul francez France Inter că „nu se pune problema ca UE să permită altor națiuni din lume, oricare ar fi ele, să îi atace frontierele suverane”.
„Suntem un continent puternic”, a declarat ministrul.
Barrot a spus că nu crede că SUA vor invada Groenlanda, dar a afirmat că lumea a „intrat într-o perioadă în care este vorba despre supraviețuirea celui mai puternic”.
El a îndemnat Comisia Europeană să facă mai mult pentru a proteja blocul de interferențe sau amenințări de interferență, spunând că „trebuie să ne trezim și să ne construim forța”.
Miercuri, Comisia a refuzat să îi reproșeze lui Trump amenințările sale, un purtător de cuvânt evitând întrebările pe această temă în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles și spunând doar că „este clar că suveranitatea statelor trebuie respectată”.
Trump, ale cărui ultime comentarii au loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de preluarea mandatului, pe 20 ianuarie, a evocat în mod repetat ideea de a cumpăra Groenlanda - ceea ce reprezintă o respingere a decenii de politică americană care a acordat prioritate autodeterminării în fața expansiunii teritoriale.
Groenlanda, unde se află o importantă bază militară americană, face parte din Danemarca de peste 600 de ani și a obținut o largă autonomie de autoguvernare în 2009. Prim-ministrul insulei arctice, Mute Egede, militează pentru independență și a precizat că teritoriul nu este de vânzare. Danemarca a subliniat, de asemenea, că Groenlanda aparține locuitorilor săi.
Vorbind mai târziu miercuri, ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat reporterilor că Groenlanda „are propriile ambiții” și ar putea deveni independentă în viitor, deși „cu greu cu ambiția de a deveni un stat federal în Statele Unite”.
Rasmussen - care a lăudat comentariile lui Barrot - a declarat, de asemenea, că preocupările de securitate ale SUA în Arctica sunt valide.
„Suntem deschiși dialogului cu americanii cu privire la modul în care putem coopera chiar mai strâns decât o facem pentru a ne asigura că ambițiile americane sunt îndeplinite”, a spus el, reluând remarci similare făcute marți de premierul danez Mette Frederiksen.
În interviul acordat postului de radio France Inter, Barrot a afirmat, de asemenea, că UE trebuie să utilizeze mai bine legile sale pentru a face față interferențelor externe și pentru a combate postările de pe rețelele de socializare, ca urmare a unei serii de comentarii despre politica europeană făcute de miliardarul american din domeniul tehnologiei și proprietar al X, Elon Musk.
Magnatul din domeniul tehnologiei, care a fost însărcinat să conducă noul Departament al Eficienței Guvernamentale al lui Trump, a criticat în ultimele săptămâni o serie de lideri europeni, de la prim-ministrul britanic Keir Starmer la cancelarul german Olaf Scholz.
Musk și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) înaintea alegerilor parlamentare programate pentru luna februarie.
Barrot a declarat că Comisia Europeană trebuie „să utilizeze mult mai viguros instrumentele oferite pentru a descuraja un astfel de comportament”.
„Fie Elon Musk, atunci când intervine în dezbaterea publică în anumite dezbateri electorale europene, o face pentru a atrage atenția, ceea ce este extrem de regretabil, fie o face asumându-și noi alianțe cu partide de extremă dreapta, cum ar fi AfD în Germania", a adăugat Barrot.
Întrebat despre o eventuală interdicție a X în Franța, similară cu cea impusă pentru șase săptămâni de Brazilia anul trecut, Barrot nu a exclus această posibilitate, afirmând că există o prevedere în acest sens în legislația UE, conform euronews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Anca Murgoci