Cetățenii din Popești-Leordeni, la capătul puterilor, din cauza gropii de gunoi Glina: "Am trăit o viaţă printre șobolani mari și viermi"

"Noi, cetăţenii din Popesti-Leordeni, în ultimii 20 de ani am trăit într-un mediu greu de imaginat, compromis total de groapă de gunoi Glina, fiind efectiv contaminaţi cu diverse metale precum mercur, care are o toxicitate extrem de mare și poate produce leziuni cerebrale, renale și ale căilor respiratorii, cu plumb, care poate duce la îmbolnăvirea cu cancer iar o expunere de lungă durată poate avea efecte devastatoare asupra creierului, cu antimoniu, substanţa extrem de nociva care poate cauza cancer, cupru care poate provoca ciroza, boala Wilson §i boaţa Alzheimer. Încercările disperate ale ECOREC din ultimii ani de autorizare mascată a gropii de gunoi Glina prin intermediul unei staţii de sortare s-au lovit constant în această lungă perioadă de refuzul autorităţilor de mediu care, în mod justificat și în conformitate cu legea, au hotărât ca bomba ecologică de la Glina aflată la 70 m de locuinţele din Popeşti Leordeni și la 1 km de Piaţa Unirii să fie închisă.

11 refuzuri de autorizare a staţiei de sortare care ar fi urmat să redeschidă focarul de infecţie al gropii de gunoi reprezintă o poziţie extrem de serioasă şi categorică a autorităţilor de mediu şi a funcţionarilor publici oneşti.Teroarea în care am trăit noi, cetățenii din zona limitrofă gropii de gunoi Glina cât şi cei din cartierele bucureștene din apropiere în ultimii 20 de ani, este greu de imaginat. În tot acest timp noi am trăit cu munţii de gunoaie de peste 100 de m înălţime aflaţi în unele cazuri şi la 70 de metri de locuinţe. Am respirat zilnic un aer toxic, am băut apa contaminată de zeama din deşeurile care au distrus pânza freatică, am fost contaminaţi cu cianurile depuse în groapa de gunoi.

"Am trăit o viaţă printre șobolani mari și viermi"

Am trăit o viaţă printre șobolani mari și viermi îngrăşaţi de la zeama din gunoaie care ne-au atacat şi le-au invadat gospodăriile. Am fost puşi foarte des în pericol de autoincendierile făcute destul de des la groapa de gunoi pentru arderea deșeurilor periculoase, a cianurilor şi deşeurilor din import aduse pe filiera mafiei italiene care este proprietara societăţii ECOREC şi, în consecinţă, a gropii de gunoi Glina, aşa cum arată raportul procuraturii din Roma din anul 2021, care confirmă că ECOREC este proprietatea clanului Ciancimino. Cu siguranţă clanul Ciancimino nu se multumete doar cu operarea unei staţii de sortare şi doreşte de fapt activarea gropii de gunoi care să facă posibilă continuarea transportului clandestin transfrontalier de deşeuri toxice în Popesti-Leordeni, aduse din zonele controlate de ecomafie.

Norocul şi şansa cetăţenilor afectaţi atâta timp de groapă de gunoi Glina a provenit din faptul că în ultimii ani la conducerea Ministerului Mediului, ANPM și a APM llfov au fost funcţionari publici oneşti care au rezistat tentativelor de înșelăciune, fals și mită din partea reprezentanţilor ECOREC, făcute în scopul autorizării mascate a gropii de gunoi prin intermediul staţiei de sortare. Unul dintre medicii oneşti ai DSP a ieit chiar cu un denunţ public când Corina Blanaru, director economic al ECOREC, i-a pus o mapă cu bani în braţe la un congres pe teme de mediu.

Acuzații grave

Chiar şi controversatul ministru al mediului, Costel Alexe,care, printr-o conjunctură absurdă l-a luat consilier pe Laurian Beto, unul dintre asociaţii de la ECOREC, care a avut şi funcţia de director al gropii de gunoi Glina, nu a mers mai departe cu nesimţirea să autorizeze acest focar de infecţie. Chiar a transmis celor de la ECOREC că dacă vor să autorizeze o staţie de sortare să o facă pe un teren din judeţ în afara perimetrului contaminat al gropii de gunoi şi la distanţă de acesta, propunând relocarea staţiei de sortare.

Dar grupul de interese de la ECOREC care urmărea deschiderea mascată a gropii de gunoi prin intermediul staţiei de sortare nu a acceptat soluţia ministrului Alexe şi relocarea staţiei de sortare, deoarece dorea o poartă deschisă către groapa de gunoi de peste 100 de ha unde urmau să continue cu reţeta clasică de aducere a deşeurilor toxice, nocive şi a celor din import, care să fie în continuare îngropate şi arse pe suprafața gropii. Cine poate controla fiecare transport de deşeuri şi conţinutul acestuia când intră pe o poartă care oferă peste 100 de ha de teren unde se pot ascunde zeci de mii de tone de cianuri şi alte deşeuri toxice şi periculoase?", spun cetățenii în petiția transmisă.

Vezi aici întreaga petiție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News