Carența legislației românești permite infractorilor să-și însușească zicala „încercarea moarte n-are”.
Fugarii din România, printre cei „mai” celebri fiind Radu Mazăre, Alina Bica, Elena Udrea și, mai nou, Cătălin Cherecheș, au atras atenția unui „gol” din legislația românească. Atitudinea „sustragerii” de la executarea pedepsei în momentul în care o sentință nefavorabilă este făcută publică îi fac pe mulți dintre viitorii condamnați să apeleze la principiul „încercarea moarte n-are”, iar pentru acțiunile asemănătoare cu cele ale lui Cherecheș, vinovații nu plătesc nimic.
Totodată, avocatul Bogdan Bărbuceanu atrage atenția „golului” din legislație care nu reglementează sustragerea de la executarea pedepsei, astfel că, persoanele care acționează precum Cherecheș, dar și alții, nu suferă nicio modificare sau înăsprire a pedepsei la care au fost condamnați.
Prin urmare, spune avocatul, dacă legea ar reglementa atitudinea „fugii” nu ar mai fi atât de multe cazuri de această speță și nici resurse publice epuizate fără niciun efect adițional.
„În legislația actuală penală, majoritatea persoanelor care au fugit din țară s-au sustras pedepselor date în țară. Au fugit de la executare. Discuția care se pune este vizavi de necesitatea incriminării unei asemenea atitudini. Legiuitorul ar putea să cuprindă fapta de a se sustrage executării prin fugă pe lista pedepselor. Când vom avea reglementată această „fugă”, poate se vor gândi de două ori cei care fac acest lucru. În prezent, ei nu primesc nimic în plus pentru fugă, deși, cum a fost și cazul fostului primar de la Baia Mare, toată poliția din țară te caută și se investesc resurse. Dacă te prinde bine, dacă nu, nu, pedeapsa nu e influențată pentru că nu există reglementare pe această atitudine.”, a mai punctat avocatul Bărbuceanu.
Având în vedere că România are numeroase acorduri în materie penală și de justiție cu toate țările din spațiul european, dar și în afara acestuia, fuga lui Cătălin Cherecheș nu avea să fie una prea lungă, iar mulți dintre specialiști s-au întrebat care a fost, de fapt, planul primarului. Chiar dacă ar fi rămas în Italia, el tot ar fi fost prins, iar singura ipoteză ar rămâne cea în legătură cu alegerea acestuia a locului unde să-și execute pedeapsa.
„Probabil și el a vrut să plece mai departe, nu știm. Sigur, în spațiul european nu avea cum să scape pentru că e procedura mandatului european de arestare și l-ar fi prins oriunde s-ar fi aflat în spațiul european.”, a mai completat avocatul.
DC News: Putem vorbi și de un act de disperare sau de panică, de aici impulsul fugii?
„Bineînțeles, dar asta nu ar trebui să scuze cu nimic. Iar acum nu e pasibil de nimic prin faptul că a fugit. A pus pe jar poliția din întreaga țară, apoi pe cei din Europa, acum cu procedura cu aducerea încoace. El nu va răspunde în niciun fel potrivit legislației din prezent. Dacă se va modifica acest aspect nu vom mai avea astfel de cazuri.”, a încheiat avocatul Bărbuceanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News