SUA şi China, relansare economică mai rapidă decât Europa după 2020

Ajutată de un tratament de vitaminizare de 1.900 de miliarde de dolari, economia SUA sprintează spre ieşirea din criză cu o viteză comparabilă cu cea a campionului mondial China, în timp ce Uniunea Europeană încă se chinuie să-şi găsească ritmul şi energia, relatează ZF.

Viteza cu care se derulează campaniile de vaccinare şi mărimea disproporţionată a pachetelor de stimulare economică lărgesc decalajul dintre SUA şi Europa în ceea ce priveşte creşterea economică şi recuperarea pierderilor suferite din cauza pandemiei de COVID-19. Aceasta înseamnă, spre exem­plu, că Banca Centrală Europeană va rămâ­ne, la fel ca în criza anterioară, captivă în poli­ti­ca monetară a Rezervei Federale americane, scrie Mediafax. 

Proiecţia de creştere economică în zona euro, redusă pentru 2021

Prognozele economice în actuala criză au fost nesigure încă de la început, însă acum prinde contur o tendinţă, surprinsă bine de Deutsche Bank. Cea mai mare bancă ger­ma­nă a redus proiecţia de creştere econo­mică pen­tru zona euro în 2021 cu un punct pro­centual, la 4,6%, argumentându-şi calculele prin efectele restricţiilor impuse pentru a opri pandemia. În schimb, Deutsche a urcat estimarea de creştere pentru SUA de la 4% în noiembrie la 6,6%. UBS a îmbunătăţit proiecţia pentru China pentru anul acesta la 9%. Prognoza OCDE pentru China este de 7,8%. Economia chineză, a doua ca mărime din lume, va fi ajutată de însănătoşirea rapidă a economiei americane şi de pofta sănătoasă a acesteia pentru exporturi chineze.

De la începutul crizei pandemia a provocat cicatrici economice mai adânci Europei decât Americii. Iar acum, răspun­su­rile la criză sunt diferite, ceea ce înseamnă că cele două economii se vor îndepărta şi mai mult, scrie Financial Times. „Deficitul de producţie“ al UE, adică diferenţa dintre ce produce economia şi potenţialul total la început de an, este dublu faţă de echivalentul american, ceea ce înseamnă că economia creează mai puţine locuri de muncă şi nu reuşeşte să creeze decât o cerere slabă şi inflaţie scăzută.

"Europa, nicio şansă reală pentru câţiva ani"

Un rezultat este că „SUA va reintra pe traiectoria de creştere de dinainte de criză anul viitor, iar dacă priveşti la Europa, rea­lizezi că aceasta nu va avea nicio şansă reală timp de câţiva ani“, spune Erik Nielsen, econo­mist-şef la UniCredit. După ce guver­nul SUA a aprobat un pachet de cheltuieli de 1.900 de miliarde de dolari săptămâna tre­cută, Nielsen a calculat că economia ame­ricană va beneficia de un stimul fiscal sub for­mă de cash echivalent cu 11-12% din PIB anul acesta, de trei ori mai mare decât defi­citul de producţie estimat. Spre comparaţie, noile măsuri bugetare avute în vedere de cele 19 state din zona euro, combinate cu chel­tu­ielile suplimentare ale schemelor de protecţie so­cială existente, veniturile din taxe pierdute şi plăţile din fondul de reconstrucţie al UE de 750 de miliarde de euro reprezintă până la 6% din PIB şi 70% din deficitul de producţie. JPMorgan Chase estimează că „impulsul fiscal“ - impulsul dat economiei de cheltuielile guvernamentale minus efectul de rezistenţă creat de expirarea scutirilor fiscale şi a măsurilor de stimulare - va contribui cu 1,8% la PIB-ul SUA anul acesta. În cazul zo­nei euro, contribuţia va fi negativă, de -0,1%. Iar fondul de reconstrucţie european încă nu este funcţional. Plăţile vor ajunge anul acesta probabil la 1% din PIB. Va ajuta însă faptul că UE renunţă la disciplina bugetară privind deficitul şi datoria şi în 2021. Pe frontul sănătăţii, preşedinele american Joe Biden a spus că fiecare adult din SUA va fi eligibil pentru un vaccin de imunizare contra COVID-19 până pe 1 mai. În schimb, UE se chinuie să-şi atingă ţinta de a vaccina 70% din adulţi până în septembrie. Unele state americane mari, cum ar fi Florida şi Texas, au ridicat cea mai mare parte din restricţii, în timp ce în UE multe ţări înăspresc măsurile de lockdown. Oficialilor de la BCE nu le este clar ce efecte vor avea stimulentele fiscale din SUA asupra economiilor europene, scrie Reuters. Unii cred că plăţile directe către gospodăriile americane vor împinge în sus aşteptările privind inflaţia şi yieldurile obligaţiunilor americane, ceea ce va duce în sus şi costurile de finanţare din zona euro.

Aceasta înseamnă mărirea decalajului dintre SUA şi Europa şi că BCE va trebui să apese pe pedala de acceleraţie cu politicile sale monetare. Oficiali mai conservatori spun că veniturile disponibile mai mari ale familiilor americane vor însemna importuri mai mari din Europa. Cei mai mulţi analiştii se aşteaptă ca economia SUA să ajungă la mărimea de dinainte de criză pe la mijlocul anului viitor, cu un an mai devreme decât zona euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News