Chirieac a pățit-o precum Carmen Brumă! Vedeta TV a făcut degeaba plângere penală. Toată lumea este neputincioasă în fața acestei mânării

Bogdan Chirieac a ajuns și el victimă a unei manipulări video-audio deepfake, parte a unei tentative de fraudă online ce constă în promovarea pe rețelele de socializare a unei false scheme de investiții.

Materialul fals îl arată pe Bogdan Chirieac - în studioul DC News - alături de Bogdan Badea, director de investiţii al companiei de stat Hidroelectrica.

„O veste uimitoare: Alături de mine se află directorul Hidroelectrica - Bogdan Badea - care a declarat că fiecare locuitor al României poate câștiga, fără efort, mai mult de 75.000 pe lună”, apare spunând Bogdan Chirieac pe acel video care este fals.

În timpul difuzării video-ului rulează următorul mesaj: „Depuneți doar 1150 de lei și primiți 2500 de lei pe zi și peste 75.000 de lei pe lună”. Sună bine, nu? Da, dar este fals. Un video făcut cu inteligența artificială. Niciodată Bogdan Chirieac și Bogdan Badea nu au avut un astfel de dialog.

Filmulețele false distribuite în mediul online care par a fi reale, dar sunt create folosind tehnici avansate de inteligență artificială și învățare profundă (deep learning), se numesc deepfake. Termenul „deepfake" este o combinație de „deep learning" și „fake" și se referă la tehnologia care permite generarea de imagini și videoclipuri extrem de realiste, în care persoanele din conținut par să facă sau să spună lucruri pe care, în realitate, nu le-au făcut sau spus niciodată. Această tehnologie este utilizată atât în moduri creative și inofensive, cât și în moduri malițioase, cum ar fi răspândirea de dezinformări sau manipularea opiniei publice.

Așa cum spuneam la începutul articolului, Bogdan Chirieac nu este singura persoană publică victimă a deepfake-ului. Raportăm la Facebook, Facebook ne spune că nu este nicio problemă, iar Poliția nu face nimic. Iar fraudele tot apar... Sunt din ce în ce mai dese. Facebook pare neputincios la acest val de fraude de tip deepfake.

Facebook și alte platforme de social media se confruntă cu dificultăți majore în combaterea deepfake-urilor și a altor tipuri de conținut fals din mai multe motive

Deepfake-urile sunt create folosind tehnici avansate de inteligență artificială și învățare profundă, care le fac extrem de realiste și greu de detectat chiar și cu instrumente sofisticate. Algoritmii de detectare trebuie să fie mereu actualizați pentru a ține pasul cu noile tehnici de creare a deepfake-urilor.

Facebook gestionează miliarde de postări zilnic. Acest volum uriaș face dificilă verificarea fiecărui conținut în timp real, chiar și cu ajutorul automatizării și al echipelor de moderare umană. Deși Facebook folosește algoritmi avansați pentru a detecta conținutul fals, aceștia nu sunt perfecți. Algoritmii pot avea rate de eroare și pot să nu recunoască toate deepfake-urile, mai ales dacă sunt foarte bine realizate. Chiar dacă Facebook investește mult în echipe de moderare și tehnologie de detectare, resursele sunt întotdeauna finite. Împărțirea resurselor între numeroase probleme de securitate și de conținut poate reduce eficacitatea abordării fiecăreia în parte.

În ciuda eforturilor semnificative și a investițiilor majore în tehnologie și echipe de moderare, complexitatea și volumul mare de conținut fac ca lupta împotriva deepfake-urilor să fie o provocare continuă pentru Facebook.

Ce a pățit Carmen Brumă când a mers la Poliție

În 2019, Carmen Brumă a depus plângere penală împotriva unei firme care s-a folosit de imaginea ei pentru a vinde niște produse dubioase de slăbit. După... patru ani, „justiția” și-a făcut treaba: „În accepțiunea organelor de urmărire penală, faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

„Am depus plângerea penală, prin avocații mei, împotriva celor care se folosesc ilegal de numele meu pentru a vinde produse de slăbit de care nu am auzit în viața mea și care pot pune în pericol sănătatea multor oameni! CE A DEPINS DE MINE, AM FĂCUT, PE CHELTUIALA MEA ȘI FĂRĂ A CERE DESPĂGUBIRI FINANCIARE! Acum e rândul justiției să pună capăt înșelătoriei!”, spunea Carmen Brumă în 2019.

Doar că... „justiția” nu a pus capăt la nimic. În continuare, respectiva companie folosește imaginea altor persoane publice, fără acordul lor, pentru a-și promova așa zisele pastile de slăbit.

Mircea Badea a spus ce s-a întâmplat cu plângerea penală făcută de Carmen Brumă încă din 2019.

„În 2019, o firmă care vindea așa zise pastile de slăbit zicea că Brumă le recomandă. I-a sunat pe cei care vindeau pastile, dar degeaba. Și-au văzut de treabă în continuare. M-a întrebat dacă ar trebui să facă legal ceva și i-am zis: „absolut da!” De ce? Pentru că la noi, în România, orice Gigel care lucrează în presă întreabă: „ai făcut plângere? ai dat în judecată?” Acesta este reflexul. Și reflexul acesta apare, de obicei, la oamenii care nu au avut niciodată intersecție cu legea. Numai un tăntălău poate să întrebe așa ceva”, a zis Mircea Badea.

După patru ani, „oamenii legii” au venit cu un răspuns: s-a decis clasarea cauzei: „În accepțiunea organelor de urmărire penală, faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

„Deci dacă cineva vinde niște pastile despre care nu știm nici măcar ce conțin, care pot fi chiar periculoase, și folosește imaginea cuiva pentru a le promova, nu este nicio problemă. Ăia nu au nicio treabă. Folosesc, în continuare, imaginea mai multor persoane publice pentru a-și promova pastilele”, a zis Mircea Badea la Antena 3 CNN.

„În pandemie, au chemat-o pe Carmen Brumă la poliție pentru a mai da detalii privind plângerea penală făcută. S-a dus la poliție cu avocat pentru a spune că își menține plângerea și a declarat... că nu mai are nimic de adăugat. Iar după patru ani... a venit decizia: faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Superb sau ce? N-ai cum să nu apreciezi... De-asta îmi plac și pensiile speciale, nesimțite. Surmenaj, tăticule... fabulos! Faptul că în România unul vinde nu știm exact ce, orice, zicând că recomandă, nu știu, Klaus Iohannis... Bine, dacă vindeau orice folosindu-se de imaginea lui Klaus Iohannis sau a Laurei Codruța Kovesi... cred că mi ți-i încingea...”, a mai spus Mircea Badea.

Compania respectivă nu s-a mai folosit de imaginea lui Carmen Brumă pentru a-și promova produsele, dar s-a folosit de alte persoane publice, la fel, fără a avea acordul lor.

„Cei cu produsul de slăbit au încetat. Au vândut suficient pe spatele meu și m-au lăsat și au făcut publicitate pe spatele altora. Deci în 2020 au încetat cu reclamele mincinoase folosindu-se de numele meu. Dar nu pentru că a făcut justiția ceva, pur și simplu nu mi-au mai folosit numele”, spunea Carmen Brumă când a fost chemată să dea explicații despre acest caz, în 2022.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News