Chirieac, după deciziile CSAT: Nu e un motiv de îngrijorare, ci de liniște
Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat deciziile de înzestrare ale armatei aprobate, luni, de CSAT și ce ar înseamna înființarea unei forțe de elită cu capacitate de luptă ridicată.
"CSAT nu precizează ce număr de militari ar trebui să aibă această forță. Este vorba de o brigadă, o divizie? Un pluton? Cât de importantă este această forță?! Apoi, cum este ea dotată? Cu armament de infanterie? Are și aviație, artilerie? Are și capabilități C4I comandă - control, comunicații - informații? Prin urmare, sunt multe lucruri care trebuie lămurite. Probabil că România are mare nevoie de așa ceva, dar cred că cel mai bine ar fi, ca o astfel de forță să fie constituită și antrenată sub directa îndrumare fie a SUA, fie a Marii Britanii. De ce spun lucrul acesta? Pentru că ei cu armata ucraineană au săvârșit un miracol, din 2014 încoace. Vedeți cum luptă armata ucraineană, fiindcă, în primul rând, britanicii, dar și americanii i-au antrenat. Au și rezultate excepționale pe câmpul de luptă.", a spus Bogdan Chirieac.
"Nu e un motiv de îngrijorare, ci de liniște deoarece, în flancul estic, doar Polonia are capacitate să facă față la un atac al armatei roșii. În rest, nu mai are nimeni această capabilitate. Or, dacă Polonia a reușit de una singură, mă rog fiind în NATO din 1999 și invitată din 1997, fiind preferata Occidentului după căderea comunismului... poate în 5-10 ani și România va avea o armată care de una singură poate ține piept armatei roșii până când intervin și forțele NATO. Acum, Polonia se descurcă singură.", a mai spus analistul politic Bogdan Chirieac, într-o intervenție telefonică la România TV.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat, în şedinţa de marţi, actualizarea programului "Armata 2040" și a propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României.
Programul "Armata 2040" va fi actualizat pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat, informează Administraţia Prezidenţială.
Potrivit unui comunicat, analiza măsurilor privind modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a şedinţei CSAT.
Programul "Armata 2040" urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligaţiei constituţionale de apărare a integrităţii teritoriale a României.
"În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forţe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaţilor, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul naţional sau pentru sprijinirea aliaţilor noştri, auto-sustenabile şi cu mijloace de protecţie multidimensională, cu un sistem de comandă şi control flexibil şi eficient", se arată în comunicatul citat.
La şedinţa CSAT condusă de preşedintele Klaus Iohannis au participat premierul Nicolae Ciucă (ministru interimar al Apărării), ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul de Interne, Lucian Bode, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea.
Principalul punct pe agenda CSAT l-a constituit analiza războiului din Ucraina şi implicaţiile sale pentru România. "Consecinţele conflictului declanşat de către Federaţia Rusă împotriva unui stat suveran se resimt şi la nivelul regiunii extinse a Mării Negre, fiind afectate statele din regiune, dar şi securitatea euroatlantică şi globală în ansamblul său", se arată în comunicat.
Membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei.
De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potenţialelor ameninţări, astfel încât să fie menţinută pacea în regiunea Mării Negre şi să fie evitată extinderea conflictului. Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre.
Membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securităţii şi a apărării naţionale, mai arată Administraţia Prezidenţială.
A fost discutată şi implementarea sancţiunilor internaţionale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federaţiei Ruse şi a Republicii Belarus.
În contextul agresiunii ilegale şi nejustificate împotriva Ucrainei, au fost adoptate, până în prezent, opt pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Acestea cuprind sancţiuni ţintite împotriva a 1.236 de persoane şi 115 entităţi, precum şi măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime şi alte bunuri relevante, media.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
