Christian Lindner, ministrul german de Finanţe, cere încetarea folosirii gazului pentru producţia de curent electric

Fotografie de la Magda Ehlers, Pexels
Fotografie de la Magda Ehlers, Pexels

Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA.

Alegeri prezidentiale 2024

Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate, a indicat Lindner în ziarul Bild am Sonntag.

El a cerut de asemenea ca centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent. Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta, citat de Agerpres.

Gazprom tot taie gazul spre Germania



Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie.

Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Germania nu s-a pus de acord asupra duratei de exploatare a centralelor nucleare. „Costul ar fi considerabil”, transmite un oficial

Preşedintele Biroului federal german pentru siguranţa tratării deşeurilor nucleare, Wolfram Konig, a respins prelungirea duratei de exploatare pentru centralele nucleare din Germania, relatează sâmbătă DPA.

"O astfel de evaluare ar trebui să ţină cont nu numai de siguranţa centralelor electrice nucleare, ci şi de tratarea deşeurilor radioactive", a scris Konig într-un articol din ediţia de sâmbătă a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"În ambele cazuri, costurile pentru societate ca întreg a continuării operării centralelor ar fi considerabil", a atras atenţia Konig. "De asemenea, greu obţinutul consens va fi în mod fundamental pus sub semnul întrebării", a adăugat el.

Din cauza actualei crize a energiei provocate de războiul din Ucraina, a început o dezbatere privind menţinerea a cel puţin trei centrale nucleare încă conectate la reţeaua electrică după sfârşitul acestui an. Planul actual este de a decupla centralele nucleare de la reţea la sfârşitul lui 2022.

Konig are de asemenea îndoieli considerabile în privinţa calendarului pentru identificarea unui sit pentru depozitarea deşeurilor nucleare în Germania. Potrivit legii, o decizie privind un loc final de depozitare ar trebui luată până în 2031, astfel încât depozitarea să poată începe în 2050.

"Biroul meu federal a îndemnat în mod repetat compania care răspunde de căutarea sitului să facă progrese în această procedură în aşa fel încât calendarul stabilit de lege să poată fi respectat. Vor trece alţi 20 de ani până când depozitul de deşeuri este gata pentru operaţionalizare. Astăzi trebuie să spun că nu mai consider termenul de 2031 drept unul realist", a mai scris Konig.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel