Președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a făcut precizări de ultimă oră privind exodul cadrelor medicale, numărul de medici din țară și criza din sistemul sanitar. Interviul acordat DCNews de dr. Gheorghe Borcean a avut loc în contextul în care, la București, a avut loc Adunarea Generală a CMR, iar mai multe sindicate și patronate din domeniu desfășoară proteste în Capitală și în țară.
-Câți medici mai profesează, la această oră, în România? Adică, domnule președinte, câți membri are Colegiul Medicilor?
-Colegiul Medicilor numără, în prezent, peste 50.000 de membri. Dacă până acum un an se vorbea de circa 40 de mii, acum putem vorbi de 50 de mii. Nu spun aceste cifre din registre, ci din listele de vot, pentru că au fost două procese electorale în Colegiu. Avem aceste cifre din documentele depuse la Colegiile județene, care atestă că medicii înscriși pe liste au plătit cotizația anuală, au drept de practică, au dovada educației medicale. Într-un cuvânt, au îndeplinit toate condițiile pentru a-și exercita dreptul de vot.
Peste 4000 de medici români, în Franța
-În ciuda hemoragiei de medici și cadre medicale, numărul a crescut?
-Pot rezulta cifre diferite, față de cifrele din statistici, pentru că un medic solicită la Minister documentele care îi dau dreptul să lucreze în străinătate, dar nu mai pleacă. Sau pleacă și se întoarce, după o lună-două, deci el continuă să activeze ca membru al Colegiului Medicilor din România. Cifra exactă a medicilor români care lucrează în străinătate o avem din registrele de evidență ale Colegiilor din țările de destinație. În Franța sunt peste 4000 de medici români, avem un număr mare în Germania, în Italia...În total, peste 14.000 de medici români s-au stabilit în occident în ultimii 15 ani. Exodul a început cu câțiva ani înainte de intrarea în Uniunea Europeană și continuă.
Criză de medici în peste 30 de județe
-Putem vorbi despre o criză de medici în țară?
-Criza de medici nu este generată de numărul total, ci de repartizarea în teritoriu. Pe lângă mișcarea externă, avem o mișcare internă, spre București și capitalele regionale, adică spre orașele cu centre universitare. În București avem peste 14.000 de medici. Centrele universitare regionale, plus Capitala, însumează 30.000 de medici. În celelate treizeci de județe, rămân doar 20.000 de medici.
-Nevoile cresc, în medicină?
-Evident, pe măsură ce populația devine tot mai îmbătrânită, este un necesar mai mare de servicii medicale. Față de structura de vârstă pe care o avem, sunt prea puțini medici. Un impact major are și tehnologia. Trăim într-o lume a progresului tehnologic, iar imediat după tehnologia spațială vin progresele din medicină. Nu poți pune în sarcina medicilor creșterea costurilor. Nu medicii au inventat tehnicile de vârf, care costă enorm, dar de care pacienții au nevoie, nu medicii au făcut ca populația să fie vârstnică, singură și bolnavă. Corpul profesional nu poate suplini ceea ce statul nu oferă prin structurile sale: mă refer la îngrijire, alta decât cea medicală, la solidaritate, la sprijin. Trebuie restabilit un pact social pentru Sănătate, ca răspuns la acumularea de elemente negative care duc la tot mai multe îmbolnăviri , la modificarea patologiei, la o nouă structură de vârstă.
Majoritatea cazurilor de malpraxis, probleme de comunicare
-Cum a evoluat numărul cazurilor de malpraxis?
-Nu e o scădere sau o creștere, numărul dosarelor care ajung la CMR este constant, în timp. În jur de 40-50 pe lună. Ce primi noi, la Colegiul din România, sunt cazuri în recurs față de decizii ale Colegiilor județene. Trebuie remarcat că majoritatea sunt spețe care țin de comunicare, de modul de relaționare a medicului cu familia sau cu pacientul, nu de erori sau neînțelegerea situației medicale. Nu e vorba despre un prejudiciu pentru pacient, dar medicul nu reușește să convingă despre gravitate, despre evoluția bolii sau despre riscuri și de aici se nasc divergențe.
-Care este principala problemă semnalată de medici?
-Adunarea generală s-a desfășurat sub un titlu generos: ”Medicina de încredere”. Este vorba și despre încrederea pacienților în sistemul medical, și despre încrederea medicilor în profesia lor și în societate. Concluzia discuțiilor este, de fapt, principala problemă ridicată de corpul medical, nu doar la această adunare generală, ci în fiecare zi: recunoașterea importanței sociale a profesiei. Și asumarea acesteui recunoașteri de către societatea românească.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu