Cifrele pe care autoritățile le vor ascunse. Drepturile românilor

Centrul de Resurse Juridice dorește, cu acest prilej, să tragă un semnal de alarmă asupra încălcărilor sistematice a drepturilor celor 25.000 de copii și adulți cu dizabilități mintale închiși în peste 700 de instituții specializate finanțate din bani publici.

Cifrele spun adevărul pe care autoritățile doresc să îl ascundă

Luna aceasta, Centrul de Resurse Juridice împreună cu Centrul de Investigații Media au actualizat „harta morții" (http://goo.gl/HyrS8m) care relevă că aproape 5.000 de persoane cu dizabilități mintale au decedat în ultimii 5 ani tocmai în instituțiile finanțate de stat cu scopul declarat de a oferi servicii de „reabilitare, recuperare și incluziune" celor ce sunt numiți „beneficiari" ai sistemului de protecție socială. Poate și mai grav este faptul că aceste decese, în majoritatea lor, rămân neinvestigate de către organele judiciare așa cum prevede legea în cazul deceselor într-o instituție privativă de libertate. De asemenea, asupra cauzelor deceselor, acolo unde se cunosc, planează dubii, tocmai pentru că nicio entitate independentă nu le investighează.

România nu are încă un Mecanism Independent de Monitorizare

Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România încă din anul 2010, obligă statul român să implementeze un mecanism independent de vizite neanunțate în centrele pentru persoane cu dizabilități mintale, cu scopul de a verifica și de a preveni abuzurile angajaților și autorităților în general asupra beneficiarilor.

Conform Convenției, mecanismul trebuie să includă persoane cu dizabilități foste beneficiare ale sistemului, împreună cu echipe de experți independenți. În prezent, CRJ este singurul organism care efectuează vizite neanunțate de monitorizare pe baza protocolului semnat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În urma vizitelor, experții CRJ întocmesc și publică rapoarte pe care apoi le trimit autorităților pentru observații și recomandări, însă în majoritatea cazurilor recomandările CRJ nu se transformă în măsuri concrete de îmbunătățire a situației beneficiarilor. Mai mult, în ciuda protocolului, accesul echipelor CRJ în instituțiile pe care le monitorizează a fost de nenumărate refuzat fără explicație, chiar și prin încălcarea unei decizii definitve a unei instanțe judecătorești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News