Cinci măsuri pentru schimbarea Justiției lui Traian Băsescu

Regimul Traian Băsescu își trece la realizări și mult clamata ”reformă a Justiției”. De fapt, pentru români nu s-a schimbat mai nimic, dar mecanismul promovat în 2005, de Monica Macovei, a permis președinției să controleze Parchetele, prin numirile în funcție și conducerea CSM, prin promovarea unor persoane care îl au pe ”Nașul în suflet”. În perioada cât a deținut întreaga Putere, regimul Băsescu a instalat  un Avocat al Poporului convenabil și a alcătuit o majoritate confortabilă la CCR, cu judecători numiți de președinte sau care se tem ” de pușcărie”.

Oana Florea, director executiv FACIAS (Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului ) a declarat pentru DeCe News că prioritare sunt cinci măsuri pe care noua Putere le poate lua în domeniu.

Iată măsurile propuse de FACIAS pentru ”debăseștizarea” Justiției :

Schimbarea structurii CSM

Conform raportului de activitate al CSM pentru anul 2011, numai la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate un număr de 1185 lucrări, plus 390 reveniri la memorii anterioare (unele dintre acestea  conţinând şi aspecte  noi care au fost verificate faţă de lucrarea iniţială). În total 1575 de reclamații și sesizări. CSM ar trebui să rezolve aceste cazuri, dar societatea românească nu are încredere în această instituție. Imaginea CSM poate fi sintetizată de proverbul ”Corb la corb nu-și scoate ochii!”. Pentru o mai bună funcționare a acestei instituții, CSM ar trebui să fie compus în proporție de 50% judecători și 50% profesori de drept și avocați cu o înaltă reputație profesională.  Aceasta formulă este folosităîn țări precum Belgia (CSM format din 22 de judecători și 22 de reprezentați ai societății civile). În prezent,  Romania are în CSM doar 2 reprezentanți ai societății civile.

Reforma Curții Constituționale

Curtea Constituțională, ale caror hotărâri sunt obligatorii și opozabile erga omnes, trebuie să fie compusă exclusiv din judecători de carieră, persoane ale căror moralitate, profesionalism și experiență să nu lase loc niciunui comentariu. Numirea acestora ar trebui facută nu politic, ci prin votul liber exprimat al colegilor magistrați.

Stoparea spionării și denigrării adversarilor

Este anormal ca intr-un stat care se vrea „de drept” oameni sa fie trimisi in judecata pe baza unor interceptari telefonice.  In ultimii ani, cazurile de mare coruptie au fost dosare in care inregistrarile unor convorbiri telefonice au facut senzatie in randul publicului. Chiar fostul procuror sef al DNA a declarat  ca exista dosare in care sunt opt mii de inregistrari telefonice! Infractiunile de coruptie nu se fac la telefon.  Poti  sa faci o promisiune la telefon si in fapt sa nu actionezi conform promisiunii respective. Mai mult, o asemenea proba poate fi falsificata sau, in cel mai bun caz, inregistrarea respectiva poate fi editata astfel incat, din cateva sute de ore de interceptari sa poate fi pusa cap la cap inregistrarea dorita. Intrebarea este, care este sursa care da publicitatii aceste informatii dintr-un dosar aflat in faza de cercetare penala? Un simplu rationament ne duce chiar la cei care au dosarul, deci la organele de urmarire penala. In final, prin hotarare judecatoreasca  persoana a fost declarata  nevinovata dar reputatia a avut de suferit. Cine repara prejudiciul de imagine adus pe o perioada de 2-3 ani, atat cat dureaza finalizarea actului de justitie? Cariera sa politica este cel putin compromisa. S-a vorbit si se vorbeste in continuare de “dosare politice” menite sa “anuleze” un adversar politic fie doar si prin sifonarea imaginii si a credibilitatii acestuia.

Numiri rapide la DNA și PG

Nicio institutie nu functioneaza bine in interimat. Cu toate acestea, nici in prezent nu avem procurori sefi la DNA si la Parchetul General. Cine si de ce doreste tergiversarea numirii unor persoane in aceste functii? Atitudinea aminteste si este oarecum similara  amanarii numirii ministrului de justitie.

Analiza parlamentară a activității Justiției

“Exista doua hotarari ale CSM care spun ca procurorii nu pot fi citati de catre o comisie parlamentara. Apoi pentru orice abatare disciplinara a unui magistrat, exista o institutie care cerceteaza si asta este Inspectia Judiciara”. Totusi, in ciuda afirmatiilor Laurei Codruta Kovesi care respingea aceasta propunere, in alte state cu o puternica democratie asemenea anchete parlamentare au existat, au fost extrem de corecte si au fost date publicitatii. S-a intamplat chiar in Franta, care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar, este cea mai apropiata de Romania. Ancheta s-a finalizat cu un raport care era unul din cele mai complexe analize critice ale sistemului procedural si al organizarii judiciare din Franta, si care a stat la baza unor modificari legislative. Daca activitatea este eficienta si conform legii, de ce la noi se respinge atat de ferm ideea unei astfel de analize?

Măsurile nu contravin acrodului de coabitare

Cele 5 măsuri propuse de FACIS nu contravin acordului de coabitare. Actul prezentat de Traian Băsescu lui Martin Schulz prevede că nu vor mai fi atacate instituțiile (cu referire la criticile politicienilor care au vizat CCR sau CSM); limitarea ordonanțelor de urgență; identificarea de garanții pentru păstrarea atribuțiilor statului de drept (?!); numirea în funcția de Avocat al Poporului  a unei persoane care să se bucure de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare; transparență și criterii în numirea procurorilor la DNA și Parchetul General, cu candidaturi deschise.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News