Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru DCNews

Ce ar putea face guvernul Ponta pentru normalizarea relațiilor cu Diaspora? Câți dintre cei două milioane de români aflați la muncă în Europa vor reveni în țară, cum pot fi atrași în procesul de modernizare a României? Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, a identificat cinci măsuri obligatorii pentru "împăcarea" cu Diaspora.

Diferența între emigrantul român și cel polonez

"În materie de imigranți – fie că vorbim despre diaspora, fie că vorbim despre dorința de a stimula revenirea în țară – soluții miracol nu există, avertizează prof. Sandu.

Primul lucru necesar este ca Guvernul să elaboreze strategii pentru dezvoltare în interacțiune cu diaspora. Fără o strategie pe termen lung, nu vom reuși. Este nevoie ca de apă de o instituționalizare a circulației migratorii. Ce înseamnă instituționalizarea migrației?

Citește și: Documentar Channel 4, "The romanians are coming": Revoltați, românii din Diaspora protestează duminică în stradă - FOTO+VIDEO

În primul rând înseamnă facilități de contractare simplă și rapidă pentru lucrul în străinătate. Facilitatea de a apela la o agenție pentru recrutarea forței de muncă este foarte importantă. Este o diferență între un român care ajunge în străinătate și un polonez. Acesta din urmă spune că a ajuns să lucreze în afara țării printr-o agenție de recrutare sau pe cont propriu, iar românul spune că prin cunoștințe sau familie. Riscurile asociate pentru migrantul care pleacă pe formulă neinstituționalizată sunt mult mai mari".

Doar asociațiile comunitare pot mișca lucrurile

"Cea de-a doua idee este sprijinirea mișcării asociaționale în rândul migrației. Sună abstract, dar nu este așa. Este limpede că prin asociere, românii au mai multe șanse în țările unde se duc. Dar încă nu se discută de asociațiile comunitare ce fac legătura între emigrant și comunitatea de origine. În ideea că omul se va întoarce și vrea să vadă că locul din care a plecat evoluează, se ridică la un standard cu care s-a obișnuit în Occident. Dau exemplu știrea conform căreia ce bine ar fi ca românii din diaspora să dea 10 euro pentru școli, spitale etc. Trebuie să învățăm din ceea ce s-a întâmplat în jurul nostru.

Citește și: VOT prin CORESPONDENȚĂ. ALINA GORGHIU, mesaj pentru românii din diaspora

Care sunt țările care au încercat taxarea remitențelor? Cuba, Venezuela, Etiopia, Pakistan – un eșec. Este o soluție nerecomandabilă. Suntem în căutare de soluții. Haideți să vedem ce este în Mexic. La un dolar venit din SUA în Mexic se adaugă trei dolari – de la guvernul federal, de la guvernul statului și de la comunitate astfel încât se fac patru dolari care se investesc în școli și spitale. Individul nu trimite dolarul mamei sale și nici statului, ci asociației comunitare care face legătura între sat și grupul de oameni plecați din sat în SUA. Calea legală de implicare a diasporei în dezvoltarea societății de origine o constituie mișcarea asociațională, în care cumulezi solidarități ale comunității de aici cu comunitatea de acolo", arată Dumitru Sandu.

Diaspora trebuie implicată în luarea deciziilor

"Se discută despre votul prin corespondență, care este o prioritate. Evident, sunt probleme tehnicce de rezolvat. Ca să avansăm, haideți să nu-i spunem vot prin corespondență. Haideți să-i spunem implicarea diasporei în decizii. Ce s-a făcut până acum a fost darea la o parte a diasporei în luarea deciziilor, prin slaba organizare a votului. Niciun guvern nu a vrut să rezolve această problemă. De ce? Pentru că migranții reprezintă populație critică, necontrolabilă și atunci guvernaților nu le convine implicarea. Așadar, în primul rând este nevoie de câștigarea încrederii. Iar încrederea se câștigă prin transparență".

Citește și: DIASPORA: Românii din Marea Britanie, afectați de o nouă lege a Sănătății

Guvernul nu face sondaje în străinătate

"Nu poți face strategii de implicare a românilor în străinătate în dezvoltare fără să știi o boabă despre ceea ce se întâmplă acolo? Este nevoie de sondaje. Ultimele două sondaje pe care guvernul României le-a făcut în străinătate au fost în 2007-2008: unul în Italia, iar unul în Spania. De atunci... tăcere".

Dezvoltare inteligentă, comunitate creativă

"Am fost în Polonia la o conferință și am rămas șocat de similitudinea între modul în care ei se plângeau că au foarte multe case făcute de imigranții din Polonia care sunt acum goale. Exact ca în România. Soluția spre care aș îndrepta dezbaterea este turismul organizat care să ajungă să folosească aceste spații care momentan sunt goale. Sunt zone din țară în care se face turism organizat folosind casele respective. Mai este o sintagmă cheie care trebuie pronunțată. Soluția în vogă în Europa pentru rezolvarea unor probleme de acest gest este dezvoltare inteligentă, oraș inteligent, comunitate creativă. Dau un exemplu. Toată lumea știe de satul Viscri, de lângă Rupea, dar puțini oameni știu că la Londra se vând ciorapi de lână făcuți acolo. Și se vând foarte bine. Este o soluție inteligentă care rezolvă ceva din problema sărăciei".

Remitența socială, NU taxarea emitențelor

"De ce nu este indicat să faci taxare de remitență? În primul rând pentru că faci dublă impozitare. În al doilea rând, va scădea drastic volumul de bani care vin în țară. În clipa de față, costul mediu al remitențelor este undeva la 8%. Mă costă să trimit prin bănci aproximativ 8% din suma pe care o trimit. Mai este o soluție – remitența socială. Cu alte cuvinte, foloasele pe care le are țara de origine în cultură, în valori, în schimbare de mentalitate cu condiția ca interacțiunea între oamenii din țară și oamenii din străinătate să fie intense. Viitorul migrației românești nu este să plece din ce în ce mai mulți oameni din țară. Viitorul este migrația circulatorie, instituționalizată și cu costuri relativ scăzute".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News