EXCLUSIV  Cine a votat împotriva rezoluției ca Bulgaria și România să fie în Schengen. Așa s-ar putea explica și blocajul lui Nehammer/ video

Eurodeputații solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023.

Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

„Votul dat săptămâna aceasta arată clar că se deschide acest grup pe care va trebui să-l continuăm. Pot spune cât se poate de onest că toți colegii parlamentari, din toate partidele, au pus umărul pentru ca acest amendament să fie introdus, a fost de fapt subiectul cel mai fierbinte din această rezoluție, a fost discutat și dezbătut luni întregi tocmai pentru că Austria nu poate fi de acord deși, ceea ce este de admirat, au existat deputați din Parlamentul European proveniți din Austria care au votat această rezoluție pentru că nu sunt de acord cu abordarea lui Nehammer.

Cred că s-a deschis o nouă pagină și o nouă oportunitate care poate accelera procesul de  intrare în spațiul Schengen. Oricât de optimiști am fi, Comisia, președintele Iohannis, Guvernul, Marcel Ciolacu, politic, în acest an nu intrăm în spațiul Schengen. Toate aceste știri optimiste, că  există în septembrie, că se va analiza în octombrie, să ne fie limpede: în 2023 și 2024, din păcate, România nu intră în Schengen.", a spus Eugen Tomac. 

„Cine au fost cei 20% care au votat împotriva rezoluției?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Au fost politicieni din toate grupurile politice, evident, austriecii, olandezii, dar nu numai. Din mai multe țări. În general grupurile politice importante: PPE, socialiștii, Renew, conservatorii, în mare parte, toți au votat pentru intrarea României. O parte din politicienii extremiști francezi au votat împotriva noastră.”, a spus Eugen Tomac. 

„Politicienii extremiști francezi finanțați de Rusia, aici chiar am putea face legături cu blocajul lui Nehammer care nu mai are justificare electorală și putem să ne gândim la legăturile speciale ale Austriei cu Rusia, putem să ne gândim că la fel i-a tras de mânere și pe extremiștii francezi.", a spus Val Vâlcu.

„Nehammer oricum va pierde alegerile. Nu are un mare viitor în politică. El are un comportament de milițian care crede că încordându-și mușchii și sancționând românii va fi privit ca un erou de către austrieci. Nici măcar marea majoritate a populației nu este de acord cu această abordare pe care o are pentru că este una gratuită și extrem de slabă din punct de vedere al argumentației interne.

Nu mai spun că la nivel european toată lumea se uită mirată pentru că nu aduce nimic nou în discuție. Las la o parte că mai există și ale guverne cărora le convine această abordare pe care o are Austria, dar ceea ce este foarte important pentru noi este să nu slăbim nicio secundă presiunea.”, a spus Eugen Tomac la DC News. 

VEZI ȘI: Premieră la nivel PE după refuzul Austriei privind aderarea României la Schengen. Tomac: Cum se schimbă jocurile pentru țara noastră https://www.dcnews.ro/premiera-la-nivel-pe-dupa-refuzul-austriei-privind-aderarea-romaniei-la-schengen-tomac-cum-se-schimba-jocurile-pentru-tara-noastra_922656.html 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News