Cine ascultă? Şi de ce?
Domnul George Maior, directorul Serviciului Roman de Informatii, a linistit opinia publica. In sensul ca numarul interceptarilor telefonice facute de institutia pe care o conduce nu este prea mare. Sunt doar vreo doua mii de persoane suspecte ca prezinta un pericol pentru siguranta nationala si care ar fi interceptate. Fireste, toate cu mandat de la judecator. Aceasta afirmatie contine cel putin doua smecherii. De natura sa amageasca opinia publica.
Este cat se poate de firesc ca un stat sa se apere. In primul rand in raport cu cei care ii ameninta suveranitatea si integritatea. Care constituie un pericol pentru ceea ce numim siguranta nationala. Daca exista asemenea persoane, ele trebuie supravegheate, urmarite si, la nevoie, interceptate. Pana cand? Pana cand se limpezeste situatia. Pana cand autoritatile ajung la concluzia ca intr-adevar persoana respectiva incalca legile statului roman si atunci trebuie luate cuvenitele masuri. Legate de anchetarea si condamnarea sa. Sau de expulzare, daca vorbim de un diplomat. Afirmatiile de mai sus, a caror corectitudine nu poate fi contestata de nimeni, ne conduc la concluzia ca supravegherea, urmarirea si interceptarea acestor persoane trebuie sa se produca intr-un interval rezonabil de timp. Face parte dintr-un teatru al absurdului ca didamai serviciul de informatii al unei tari sa urmareasca o persoana toata viata. Pentru ca, in final, sa nu se intample nimic.
Citeşte mai departe pe Corect News
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
