Cine este noul premier al Franței, Michel Barnier, numit astăzi de președintele Emmanuel Macron

Emmanuel Macron a încercat joi să iasă dintr-un impas politic de aproape două luni prin numirea lui Michel Barnier în funcția de prim-ministru, punând capăt celei mai lungi perioade de tranziție guvernamentală din istoria Franței.

Barnier, un conservator cu greutate în cadrul partidului de dreapta Republicanii, este o figură bine cunoscută la Bruxelles, după ce a fost negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit și de două ori comisar european. 

În ciuda unei candidaturi la prezidențiale și a deceniilor de experiență în politică, el nu are un profil la fel de înalt în Franța ca în străinătate. Când se află acasă, politica lui Barnier înclină semnificativ spre dreapta, intrând uneori chiar în conflict cu politicile cheie ale UE în chestiuni precum imigrația.

„Franța are nevoie de ordine ... ordine pe străzi, la frontierele noastre și în bugetul de stat”, a declarat Barnier pe X după alegerile anticipate din 7 iulie, făcând apel la 'dreapta și centrul pentru a se asigura că poporul francez este respectat'. 

Într-o conversație cu POLITICO în aceeași lună, Barnier a declarat că cele mai presante probleme ale Franței sunt imigrația, starea finanțelor publice și reconstruirea capacităților sale industriale și agricole.

Imigrația în Franța

În timp ce candida la funcția de președinte, propunerile lui Barnier cu privire la aceste probleme s-au îndreptat ocazional spre teritoriul extremei drepte. În calitate de candidat, acesta a propus un plan de organizare a unui referendum privind înăsprirea cadrului legal pentru imigrație în Franța, chiar dacă acest lucru este interzis de legislația internațională și europeană.

De asemenea, a pledat pentru deschiderea a 20000 de noi locuri în închisori și pentru reimplementarea pedepselor minime obligatorii pentru o serie de infracțiuni și contravenții.

În timp ce Barnier începe dificila sarcină de a forma un guvern care să nu fie imediat dărâmat de un legislativ francez profund divizat, poziția sa privind imigrația s-ar putea dovedi critică.

Orice guvern pe care îl va conduce va primi sprijin din partea centrului-dreapta și a celei mai mari părți a centrului, dar într-o legislatură fragmentată, un guvern Barnier ar risca să fie răsturnat de un vot de neîncredere dacă nu reușește să obțină sprijinul tacit al extremei drepte.

În calitate de candidat la președinție, Barnier a propus „stoparea imigrației non-europene timp de trei până la cinci ani”, a declarat el într-un interviu acordat săptămânalului francez Le Point la acea vreme.

„În timpul acestei perioade de suspendare, va trebui să revizuim toate procedurile privind azilul, reîntregirea familiei, permisele de ședere și deportările”, a declarat Barnier.

François Cornut-Gentille, fost deputat republican și susținător al lui Barnier, a explicat la acea vreme că Barnier trebuie să risipească imaginea pe care o are de „așa-zis euro-ecologist”, rămânând în același timp un susținător al UE.

Teren comun cu președintele

Barnier a cerut, de asemenea, ca Franța „să nu mai fie supusă hotărârilor” Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, ceea ce, dacă ar fi fost pus în aplicare, l-ar fi pus probabil pe un curs de coliziune cu Bruxelles-ul.

În ceea ce privește economia, noul prim-ministru francez va găsi probabil un teren comun cu eforturile lui Macron de a reduce taxele și birocrația pentru întreprinderile franceze. În calitate de candidat, Barnier a pledat pentru reducerea taxelor de producție cu 10 miliarde de euro. 

De asemenea, este puțin probabil ca Barnier să facă presiuni pentru a anula decizia controversată a lui Macron de a crește vârsta de pensionare la 64 de ani, având în vedere că acesta a pledat pentru creșterea acesteia la 65 de ani în programul său de candidat. Președintele francez a ținut neapărat să numească un prim-ministru care să nu revină asupra uneia dintre politicile sale emblematice, excluzând astfel majoritatea opțiunilor venite din partea stângii.

Noul premier francez va interacționa probabil cu foștii săi colegi din UE mai devreme sau mai târziu. Comisia Europeană a plasat Franța sub o procedură de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că guvernul Barnier va trebui să trimită la Bruxelles un plan multianual de reducere a cheltuielilor până la 20 septembrie, termen care poate fi prelungit până la 15 octombrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News