Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară a vorbit despre "fenomenul" rezultatelor slabe, după simularea pentru Evaluarea Națională.
"Rezultate slabe la simulare - Evaluarea Națională! Mă așteptam la astfel de titluri și la vechea lozincă: "Ce facem cu profesorii?" Să analizăm un pic, la rece, fenomenul.
Este școala, așa cum se prezintă ea astăzi, potrivită și motivantă pentru copiii care se află în bănci? O să auziți repede și vocile: “Nu se mai face școală, ca pe vremea noastră!" În primul rând, generațiile se schimbă! Este un fapt simplu de constatat, viața înseamnă astăzi cu totul altceva față de ce am trăit noi când eram copii.
În al doilea rând, ce le "livrăm" acestor copii? Un volum mare de cunoștințe, de multe ori dezarticulate, fără fir roșu, așa "ca să fie", într-un timp relativ scurt pentru a se putea învăța logic/conștient. Prin urmare, încurajăm învățarea mecanică care ne dă iluzia că se învață, dar care duce la asemenea rezultate, în timp. Am vorbit tot timpul despre programe și manuale. Am tot primit replica: "Profesorul nu trebuie să țină cont de manual, el urmează ideile din programă!". Corect, dar manualul ajunge în mâinile elevului, învățarea este un act individual care se petrece acasă unde, ce să vezi, manualul este singurul prezent (nu întotdeauna notițele din clasă pot să suplinească un manual).
Și ce (ne) facem când și programele școlare sunt construite la fel de… (puneți voi aici cuvântul care se potrivește)?
Ceea ce nu înțeleg este de ce un specialist într-un domeniu nu ar avea și un pedagog lângă el când construiește o programă și (apoi) un manual, ca să găsească dozajul optim al informațiilor, calea cea mai bună de a ajunge la sufletul elevilor etc. ? De ce cei care construiesc manuale nu ar trebui să le “testeze” înainte de a le pune pe piață, așa cum se face cu orice produs nou?
Sunt și profesorii de vină? Da, sunt și profesori dezinteresați și care nu își fac treaba bine la catedră, dar pentru mulți această alergare prin materie este la fel de neplăcută precum este pentru elevi. Luăm clasica piramidă a lui Bloom și vedem ca nu prea trecem de prima treaptă: Achiziția cunoștințelor (uneori nici aici nu reușim să ne menținem).
Pe vremuri, când am văzut o emisiune din “Chefi la cuțite”, un concurent a încercat să facă un preparat culinar, dar a eșuat. “Chefii” i-au lăudat calitățile de bucătar, dar i-au spus ca nu avea cum să reușească pentru că un asemenea preparat nu se poate face într-o oră, oricât de profesionist ar acționa bucătarul… Unele lucruri au nevoie de timp, de metabolizare, de reflecție", a scris Ovidiu Pânișoară pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu