Cine face parte din noua conducere a Camerei Deputaţilor. A primit votul plenului

Noua conducere a Camerei Deputaţilor a primit marţi votul plenului, cu unanimitate de voturi (261) şi trei abţineri. Liderii grupurilor parlamentare au prezentat în plen propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinţi, secretari şi chestori.

Astfel, vicepreşedinţi ai Camerei sunt: Suciu Vasile Daniel - grupul parlamentar PSD, Şerban Ciprian Constantin - PSD, Roman Florin Claudiu - PNL, Barna Ilie Dan - USR. Pentru funcţia de secretari au fost votaţi: Presură Alexandra - PSD, Buican Cristian- PNL, Lupu Andrei Răzvan - USR, Ganţ Ovidiu Victor - minorităţi naţionale, iar pentru funcţia de chestori Mărgărit Marius - PSD, Tuţă George-Cristian - PNL, Seres Denes - UDMR, Andruşceac Antonio - AUR. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor s-a reunit apoi în noua sa componenţă, informează Agerpres.

VEZI ȘI: Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc în prima sesiune ordinară din 2022

Senatul şi Camera Deputaţilor încep, marţi, prima sesiune parlamentară ordinară din acest an. Preşedinţii celor două Camere legislative, Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu, au decis convocarea Senatului şi a Camerei Deputaţilor de la ora 15,00, respectiv ora 16,00.

Ca la fiecare început de sesiune, în prima şedinţă, senatorii şi deputaţii vor alege, prin vot, conducerile celor două Camere: vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Birourilor permanente, preşedinţii fiind aleşi la începutul legislaturii pe durata mandatului Parlamentului. Alegerea conducerilor celor două Camere se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, respectiv, a Senatului şi negocierii liderilor grupurilor.

Listele candidaţilor propuşi pentru Birourile permanente se supun în întregime votului Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului şi se aprobă cu votul deschis al majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi. Printre priorităţile sesiunii parlamentare se află Ordonanţa de urgenţă a Guvernului referitoare la măsurile privind criza din energie, legea offshore, precum şi proiectul privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a anunţat că adoptarea legii offshore reprezintă o urgenţă a noii sesiuni parlamentare. 'O urgenţă pentru această sesiune, şi aş spune eu în primele săptămâni din această sesiune, o reprezintă adoptarea legii offshore, care ţine de această securitate energetică a României', a afirmat Cîţu. El a adăugat că o altă lege avută în vedere este proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Ordonanţa de urgenţă care prevede noile măsuri pentru plafonarea preţurilor şi compensarea facturilor la energie şi gaze a fost adoptată în 25 ianuarie de Guvern şi se află în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat în 21 ianuarie punerea în dezbatere publică a proiectul de desfiinţare a SIIJ, menţionând că Parlamentul trebuie să adopte proiectul în termenul stabilit de 31 martie.

Purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Radu Oprea, a anunţat că parlamentarii social-democraţi au ca priorităţi, în sesiunea legislativă care începe, prevederi cuprinse în programul de guvernare, dar şi unele aspecte legate de concluziile comisiei de anchetă în cazul creşterii preţurilor la energie şi gaze. El a spus că ar putea fi modificat cadrul legislativ în cazul unor hidrocentrale fără aviz de funcţionare.

'Priorităţile PSD sunt cele referitoare la susţinerea programului de guvernare pe toate domeniile de activitate, începând cu economie, sănătate, agricultură şi aşa mai departe. Aceasta este prioritatea noastră şi sigur că sunt şi chestiuni punctuale, specifice. Spre exemplu, ştiu că lucrează în acest moment colegii din Senat la iniţiative legislative care au reieşit ca necesitate din interiorul comisiei de anchetă referitoare la analiza creşterii preţurilor la energie şi gaze.

Este vorba despre acele hidrocentrale care nu au aviz astăzi şi, din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Mediului, ai autorităţilor competente, a reieşit că s-ar putea modifica cadrul legislativ, astfel încât acei 600 MW care ne-ar fi extrem de necesari în acest moment să poată să fie puşi în funcţiune cât mai repede', a afirmat Oprea, precizează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel