EXCLUSIV  Cine înghesuie oamenii amărâți la ajutoarele de la UE. Răspunsul Ministerului Proiectelor Europene, după precizările Comisiei Europene

Pachetele cu ajutoarele de la Comisia Europeană au fost, din nou, împărțite persoanelor neajutorate. Din nou, acestea au stat la cozi încă de noaptea, pentru a se asigura că prind făină, mălai, paste, ulei, zahăr, orez și conserve. 

Conform Ministerului Proiectelor Europene, sunt 1.188.852 de persoane vulnerabile în toată țara care trebuie să beneficieze de acest pachet, în valoare de aproximativ 320 de lei. 

Ajutorul constă în: 

- făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);

- mălai (4 pungi de 1 kg);

- paste făinoase (2 pungi de 400 g);

- ulei (4 sticle de 1 l);

- zahăr (2 pungi de 1 kg);

- orez (4 pungi de 1 kg);

- conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);

- conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);

- conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);

- borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);

- gem de fructe (1 borcan de 360 g);

- gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Problema constă în împărțirea acestor pachete care ajung să cântărească chiar 25 de kilograme. Oamenii care stau la coadă au spus că pachetele se acordă pe principiul primul venit, primul servit și s-au înghesuit de teama că nu vor prinde pachet. Teoretic, acest lucru nu ar trebui să se întâmplă, pentru că trebuie să existe o listă cu persoanele beneficiare și un număr de pachete egal cu numărul celor aflați în dificultate. 

Fiecare stat decide în ce să constea ajutorul

Comisia Europeană, solicitată pentru a ne explica cine face procedura, ne-a răspuns că autoritățile naționale iau deciziile cu privire la acordarea asistenței prin intermediul organizațiilor partenere. 

”Comisia aprobă programele naționale pentru 2014-2020, pe baza cărora autoritățile naționale iau deciziile cu privire la acordarea asistenței prin intermediul organizațiilor partenere (de cele mai multe ori, organizații neguvernamentale). O metodă similară este deja utilizată în cazul fondurilor de coeziune.

În funcție de propria lor situație, țările UE aleg tipul de asistență pe care doresc să îl furnizeze (alimente, sprijin material sau o combinație a celor două) și stabilesc modul în care sunt obținute și distribuite ajutoarele.

Autoritățile naționale pot achiziționa ele însele alimente și bunuri pe care le pun apoi la dispoziția organizațiilor partenere sau pot finanța aceste organizații pentru a le permite să se ocupe singure de achiziții. Organizațiile partenere care cumpără alimente și bunuri le pot distribui direct sau pot solicita sprijin din partea altor organizații partenere.

Organizațiile partenere sunt organisme publice sau organizații neguvernamentale pe care autoritățile naționale le selectează pe baza unor criterii obiective și transparente definite la nivel național” arată Comisia Europeană. 

În alte țări UE, asistența, pe lângă alimente, include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon, însă această decizie aparține statului membru. 

Și totuși, rămân întrebările cu privire la motivul pentru care oamenii se înghesuie să ia pachetul cu alimentul, pentru că, teoretic, ar trebui să ajungă la toți cei aflați în dificultate. 

Iată ce ne spune MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene): 

”Programul prin care se acordă pachete alimentare persoanelor defavorizate este finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) și presupune livrarea a 7.133.112 de pachete (180.000 tone de alimente) în șase tranșe, bugetul alocat fiecăreia fiind de peste 49 milioane euro.

Programul a început în vara anului 2020 și de atunci toate cele 6 tranșe s-au distribuit către beneficiari, ultimele pachete ajungând către beneficiari în primăvara acestui an. 

Categoriile de beneficiari și mecanismul de acordare sunt reglementate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD. Conform reglementărilor cuprinse în acest act normativ (art. 3, alin. 1), beneficiază de pachete cu alimente:

- membrii familiilor și persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat;

- membrii familiilor beneficiare de alocație pentru susținerea familiei; 

- persoanele/familiile aflate temporar în situații critice de viață stabilite prin anchetele sociale și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, precum și persoanele care locuiesc în așezările informale. Acordarea de sprijin acestei categoriilor de persoane se realizează, conform ordonanței, numai în cazul în care există stocuri de alimente după epuizarea distribuirii către celelalte două categorii de beneficiari. 

Distribuirea pachetelor de alimente se face către beneficiarii finali de către prefect sau reprezentantul acestuia, conform unui calendar de distribuție, aprobat prin ordin al prefectului, pe baza:

- listelor inițiale, care sunt elaborate și asumate de către primar sau de către reprezentantul acestuia. Listele inițiale se completează operativ, dacă este cazul, de către primar sau de către reprezentantul acestuia, prin introducerea persoanelor eligibile, respectiv eliminarea persoanelor neeligibile la data distribuirii;

- listelor suplimentare întocmite și asumate de către primar sau de către reprezentantul acestuia pentru distribuirea eventualelor stocuri rămase după distribuirea pe baza listelor inițiale. În listele suplimentare sunt incluse doar persoane aflate temporar în situații critice de viață, respectiv victime ale calamităților și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, dovedite în baza anchetei sociale.

Pachetele de alimente se ridică personal de către destinatarii finali de la centrele de distribuire, stabilite de prefect prin ordin, la propunerea reprezentantului legal al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială își au domiciliul beneficiarii sau se livrează la domiciliul acestora prin mijloacele stabilite de către prefect. 

Pentru persoanele nedeplasabile, la sesizarea unui membru al familiei sau a unei terțe persoane, prefectul sau reprezentantul acestuia asigură livrarea ajutoarelor la domiciliu sau la locuința declarată, cu sprijinul autorităților locale sau/și al organizațiilor neguvernamentale.

Distribuirea ajutoarelor alimentare către persoanele înscrise pe listele inițiale se face în ordinea prezentării destinatarilor finali la centrele de distribuire stabilite prin ordin al prefectului la nivelul fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la ultima recepție de ajutoare alimentare sau produse de igienă. Pentru evitarea aglomerării centrelor de distribuire și limitarea timpului de așteptare pentru destinatarii finali, prefectul poate identifica și alte metode de distribuire ce se comunică destinatarilor finali, cu prezentarea unei dovezi de predare a pachetului.

Prin urmare, prin dispozițiile actului normativ aplicabil, autoritățile locale au atribuții în întocmirea listelor cu beneficiari, asigură capacități de depozitare corelate cu cantitățile alocate, condiții corespunzătoare de depozitare pentru păstrarea calității și integrității produselor, primesc cantitățile și datele de livrare pe județ și pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială și asigură distribuirea către beneficiari. 

MIPE, în calitate de ca Autoritate de management pentru POAD, asigură finanțarea din fonduri europene a acestei măsuri de sprijin destinată persoanelor vulnerabile, dar și funcționarea sistemului de gestiune și control și se asigură că acest sistem funcționează în mod eficient pentru prevenirea, detectarea, corectarea, monitorizarea și raportarea eventualelor nereguli în gestionarea fondurilor aferente programului”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News