Tinerilor români nu le place nici să învețe, dar nici să muncească. Sociologul Antonio Amuza: Pensionarii, mai mulți decât tinerii pe două treimi din România
Tot mai mulţi români preferă să lucreze la negru sau aleg să-şi caute joburi în străinătate. Cei mai mulţi consideră că în România nu merită să munceşti pe salarii care nu satisfac nevoile de zi cu zi.
Un indicator îngrijorător arată că România este pe locul al doilea în UE după rata tinerilor care nu sunt incluşi în sistemul de învăţământ sau în câmpul muncii. Cu alte cuvinte, nu ne prea place nici să muncim, dar nici să studiem.
"Într-adevăr, România nu se mai regăseşte în topul ţărilor ce raportau o rată medie a carierei de 40 de ani, a coborât cu aproximativ o decadă în sensul acesta - vârsta medie de carieră este acum 30 de ani. Motivele pot fi mai multe. Dintre acestea cred că trebuie menţionat trendul migraţionist care a caracterizat scăderea demografică a României în ultimii ani şi a fost declanşată de nevoia unei remuneraţii corespunzătoare pe anumite categorii de joburi. Sunt români care ştim foarte bine că din 2016-2017 încoace au plecat în masă şi astfel diaspora a crescut semnificativ.
Ştim că România reprezintă în continuare un mediu permisiv pentru plata la gri sau la negru, asta înseamnă statistici raportate eronat. Cred că este important să se pună ceva accent pe proiectul acesta de "cloud guvernamental", să putem să vedem cu adevărat cum stau lucrurile în baza datelor furnizate de instituţii care se ocupă de statistica în România.
Un studiu pe care l-au realizat colegii mei arată faptul că în două treimi din teritoriul României există un număr mai mare de pensionari decât cel al angajaţilor. Ce spune asta? Spune că nu suntem adepţii mai multor joburi sau preferăm, mai degrabă, lucrul la gri sau la negru pentru că ăsta este şi mediul fertil pe piaţa muncii din România. Nu se sancţionează sub nicio formă acest "tratament" profesional.
E deja lucru ştiut şi confirmat că tot mai mulţi tineri preferă să muncească în străinătate pentru că în România nu-şi găsesc locul potrivit şi nici domeniul pentru care s-au pregătit în liceu sau în facultate. Trendul migraţionist nu a apărut neapărat din nevoia de respect comunitar, spre exemplu. Au plecat şi pentru asta, bineînţeles, dar au plecat şi pentru a fi plătiţi corespunzător nivelului de educaţie pe care l-au atins. Cu alte cuvinte, am o licenţă echivalată la nivel european sau chiar şi peste ocean şi pot să văd pe piaţa online a locurilor de muncă un job unde sunt plătit de 3-4 ori mai bine, în alte state. Prin urmare, un astfel de motiv poate să declanşeze decizia de a părăsi ţara în favoarea unor joburi mai bine plătite, ceea ce s-a şi întâmplat şi se întâmplă în continuare" a spus sociologul Antonio Amuza într-o intervenţie la Digi24.
Codaşi în clasamentul european al forţei de muncă
În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre ţările membre ale Uniunii Europene, după Italia. Media europeană a fost de 12,1% în T1 din 2022.
În primul trimestru din acest an, România a înregistrat a doua cea mai mare rată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii dintre ţările membre ale Uniunii Europene, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.
Astfel, în România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 şi cu 0,7 puncte procentuale faţă de T1 din 2020.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
