Geoffrey Hinton, supranumit „Nașul Inteligenței Artificiale” și John Hopfield, profesor emerit la Universitatea Princeton, au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Fizică.
Anunțul a fost făcut de Academia Regală Suedeză de Științe în cadrul unei conferințe de presă organizate la Stockholm.
Profesorul Hinton, în vârstă de 76 de ani, de la Universitatea din Toronto, și profesorul Hopfield, de 91 de ani, de la Universitatea Princeton, au fost onorați pentru cercetările lor inovatoare care au deschis calea pentru sistemele moderne de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT.
Geoffrey Hinton este cunoscut drept un lider vizionar în domeniul inteligenței artificiale, cercetările sale asupra rețelelor neuronale fiind esențiale pentru dezvoltarea învățării profunde (deep learning), potrivit BBC. Această tehnologie imită funcționarea creierului uman, permițând inteligenței artificiale să învețe din experiență, la fel cum ar face-o un om.
„Este ca Revoluția Industrială, dar de data aceasta nu este vorba despre capacitățile noastre fizice, ci despre depășirea capacităților noastre intelectuale”, a explicat Hinton. Cu toate acestea, el și-a exprimat și îngrijorările cu privire la viitorul inteligenței artificiale, avertizând că sistemele mai inteligente decât oamenii ar putea ajunge să preia controlul.
Pe de altă parte, John Hopfield a dezvoltat un model de rețea capabilă să recunoască și să recreeze modele incomplete, folosind o metodă inspirată din modul în care creierul uman procesează amintirile. Această inovație, cunoscută sub numele de „rețea Hopfield”, a avut un impact profund asupra progresului inteligenței artificiale, contribuind la numeroase aplicații actuale, potrivit aceleiași surse.
La scurt timp după anunț, Hinton a declarat pentru Academia Suedeză că a fost complet surprins de premiu. „Nu aveam habar că se va întâmpla asta. Sunt foarte surprins”, a declarat acesta. Profesorul a menționat că a fost tentat să își anuleze planurile din acea zi.
Cercetările celor doi oameni de știință au numeroase aplicații practice, de la îmbunătățirea modelelor climatice și dezvoltarea celulelor solare, până la analiza imagisticii medicale și recunoașterea facială.
Academia Nobel a subliniat că munca lor a devenit parte integrantă din tehnologia cotidiană, utilizată în traducerea automată a limbilor și căutările online.
Deși realizările sale sunt revoluționare, Geoffrey Hinton a avertizat în repetate rânduri despre pericolele pe care le poate aduce inteligența artificială. După ce a demisionat de la Google în 2023, acesta a atras atenția asupra riscurilor legate de dezvoltarea unor mașini care ar putea depăși inteligența umană.
Într-un interviu acordat în același an, Hinton a subliniat că inteligența artificială ar putea exacerba inegalitățile economice, întrucât joburile repetitive ar putea dispărea, iar beneficiile ar putea ajunge în principal la cei deja înstăriți: „Sunt foarte îngrijorat că AI va înlocui multe locuri de muncă și acest lucru va avea consecințe grave asupra societății”, a spus el. De asemenea, acesta a avertizat că lipsa de reglementare a utilizării militare a AI poate duce la riscuri semnificative.
Hinton a mai menționat că, în pofida tuturor îngrijorărilor sale, continuă să utilizeze sisteme de AI chatbot, cum ar fi ChatGPT, dar cu precauție, recunoscând că aceste sisteme nu oferă întotdeauna răspunsuri corecte.
Cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din acest an vor împărți o recompensă de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 810.000 de lire sterline), mai notează BBC.
2023 – Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier au fost premiați pentru cercetările lor asupra attosecundelor, impulsuri extrem de scurte de lumină care pot fi utilizate pentru a surprinde și studia procesele rapide ce au loc în interiorul atomilor.
2022 – Alain Aspect, americanul John Clauser și austriacul Anton Zeilinger au fost recunoscuți pentru contribuțiile lor în mecanica cuantică, știința care descrie natura la cele mai mici dimensiuni.
2021 – Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi au fost recompensați pentru avansarea înțelegerii sistemelor complexe, cum ar fi clima Terrei.
2020 – Sir Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez au primit premiul pentru cercetările lor asupra naturii găurilor negre.
2019 – James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz au împărțit premiul pentru descoperiri revoluționare despre Univers.
2018 – Donna Strickland, Arthur Ashkin și Gerard Mourou au fost premiați pentru descoperirile lor în domeniul fizicii laserilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu