Cine sunt noii proprietari de terenuri care acaparează pământ în Europa? România, dată ca exemplu

De ani de zile asistăm la o reducere generală a terenurilor arabile, cu dezvoltări urbane nesustenabile și periculoase pe plan hidrogeologic, dar cele disponibile tind să fie și achiziționate de câțiva supuși, care de multe ori nu au nici legături istorice, nici intenții de protecție.

Ferme mari, bănci, dar și politicieni și companii de asigurări. Acesta este profilul noilor proprietari, care în Europa concentrează în mâinile lor suprafețe din ce în ce mai mari de teren. Iar scopul nu este întotdeauna cel al producției de alimente.

Filiala europeană a organizației Via Campesina, ONG care protejează micii producători și familiile fermierilor atenți la practicile agro-ecologice, pentru a reduce acest fenomen și a promova creșterea numărului de fermieri/proprietari de terenuri, a propus Uniunii Europene să stabilească o limită de 500 de hectare deținute de un singur proprietar, fie el o persoană fizică, o bancă sau o societate pe acțiuni.

Distorsiunile PAC

Potrivit Agrifood, motivele acestei concentrări, subliniază Via Campesina, pot fi urmărite și din Politica Agricolă Comună (PAC), în condițiile în care acordă ajutoare în funcție de hectarele deținute, determinând astfel fermierii să se extindă sau să renunțe. 

În loc să ajute agricultura, distorsiunile PAC ar fi provocat o serie de pagube: creșterea prețurilor terenurilor precum și accelerarea degradării mediului. Un exemplu tipic este cel al Ungariei, unde în ultimii 20 de ani 1 milion de hectare au fost achiziționate de bănci, fonduri suverane și companii de asigurări, precum și de politicieni apropiați președintelui Viktor Orbàn. 

România dată ca exemplu. Soluție

Via Campesina sugerează crearea unui adevărat cadru european de politică funciară, atât pentru creșterea numărului de fermieri cu parcele mici, cât și pentru planificarea autonomiei productive și a rezistenței statelor membre în sectorul agroalimentar.

În prezent, prevederile terenurilor agricole rămân apanajul guvernelor individuale, cu reguli și abordări foarte diferite. Gândiți-vă la România care se mândrește în schimb cu un număr mare de fermieri care dețin în mare parte terenuri sub cinci hectare, cu gestiune colectivă pe secțiuni mari, scrie sursa citată.

Pentru a reglementa tranzacțiile cu terenuri și a combate speculațiile, precum și pentru a promova înființarea tinerilor fermieri, organizația propune statelor membre o directivă UE prin care să interzică orice achiziție de terenuri agricole de peste 500 de hectare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News