Au apărut noi detalii despre suspecții arestați în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești.
Doi locuitori de pe strada Schoorlaan din Heerhugowaard au fost arestați ca suspecți în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești și a unor brățări dacice de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, scrie NOS.nl.
Potrivit publicației De Telegraaf și postului regional NH, este vorba despre un cuplu tânăr care a fost reținut în legătură cu furtul de artă de la Muzeul Drents. Câțiva vecini ai celor doi s-au declarat înmărmuriți de faptul că cei doi tineri, care au copii mici, inclusiv un bebeluș, au fost reținuți.
„Părea că el mergea pur și simplu la muncă. Ea era mereu acasă cu copiii. Să fi fost ea implicată într-un furt de artă? Așa ceva nu se poate!”, ss-a întrebat un vecin.
În urma jafului, poliția olandeză a găsit la fața locului un ciocan care se presupune că a fost folosit la spargere. Mai mult, în orașul Alkmaar a fost descoperit o mașină incendiată, nu departe de Heerhugowaard.
Reamintim că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Muzeul Drents din Assen a avut loc un jaf, efectuat în aproximativ 3 minute, iar mai multe artefacte din Tezaurul Național al României au fost furate, inclusiv celebrul coif de aur de la Coțofenești și niște brățări dacice.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu