Ciolacu și Iohannis nu vor creșterea TVA-ului. Cum putem evita sancțiunile din partea Uniunii Europene, în eventualitatea unui deficit excesiv

Măsurile trebuie să apară în contextul în care deficitul bugetar al unui stat membru UE nu poate depăşi 3% din PIB, iar datoria naţională nu poate depăşi 60% din PIB. În cazurile în care datoria naţională depăşeşte 60% din PIB-ul statului membru, aceasta trebuie să scadă la un ritm rezonabil, în limite acceptabile, pentru a evita sancţiuni.

Riscurile la care se supun statele UE s-ar putea solda cu amenzi de până la 0,5% din PIB, ceea ce, în cazul României, ar însemna 6,4 miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat al României a urcat la 2,43% din PIB după primele şapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor. Asta înseamnă că deficitul României ar mai poate avansa cu maximum 0.66% pentru a fi evitate sancțiunile.

Atât premierul țării, Marcel Ciolacu, cât și președintele României, Klaus Iohannis, au susținut, vineri, că o creștere a TVA-ului nu este acceptabilă.

Totodată, șeful Guvernului a fost, vineri, la Bruxelles pentru a negocia creșterea pragului de deficit sau scutirea României de sancțiuni, în eventualitatea trecerii peste limita impusă de Uniunea Europeană.

Cum pot fi acoperite găurile la buget?

Reducerea cheltuielilor publice: Guvernul poate încerca să reducă cheltuielile în diverse domenii, cum ar fi administrarea publică, subvențiile sau programele sociale. Acest lucru poate implica restricționarea angajărilor, înghețarea salariilor sau revizuirea programelor de asistență socială pentru a le face mai eficiente și mai bine direcționate.

Creșterea veniturilor fiscale: Guvernul poate lua măsuri pentru a crește veniturile fiscale, cum ar fi majorarea taxelor și impozitelor sau extinderea bazei fiscale. Cu toate acestea, măsurile de acest fel trebuie făcute cu precauție, pentru a evita împovărarea excesivă a contribuabililor sau impactul negativ asupra economiei.

Stimularea creșterii economice: O economie în creștere poate genera venituri fiscale mai mari și poate reduce cheltuielile guvernamentale pentru asistență socială. Guvernul poate promova creșterea economică prin investiții în infrastructură, susținerea antreprenoriatului și a IMM-urilor, stimularea investițiilor străine directe și îmbunătățirea climatului de afaceri.

Redefinirea priorităților bugetare: Guvernul poate evalua și redefini prioritățile bugetare pentru a aloca resursele în mod mai eficient. Acest lucru poate implica eliminarea sau amânarea proiectelor sau programelor care nu sunt esențiale sau nu sunt bine justificate din punct de vedere economic.

Monitorizarea și gestionarea datoriei publice: Guvernul poate monitoriza și gestiona cu atenție datoria publică pentru a evita creșterea excesivă a acesteia. Acest lucru poate include refinanțarea datoriei existente pentru a obține rate de dobândă mai mici și gestionarea responsabilă a noilor împrumuturi.

Cooperarea cu instituțiile internaționale: Guvernul poate colabora cu organizații internaționale precum Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială pentru a obține asistență financiară sau consultanță în gestionarea fiscală și a deficitului.

Transparentizarea și responsabilizarea: Guvernul poate să-și asume o abordare transparentă și responsabilă în gestionarea finanțelor publice, furnizând informații detaliate cu privire la buget și cheltuieli, implicând cetățenii și instituțiile de control în procesul de monitorizare și responsabilizare.

Creșterea gradului de colectare a taxelor

Creșterea gradului de colectare a taxelor în România poate fi realizată printr-o serie de măsuri și strategii.

Modernizarea sistemului fiscal: Guvernul poate să simplifice și să modernizeze sistemul fiscal pentru a face colectarea mai eficientă și mai ușoară pentru contribuabili. Acest lucru poate implica revizuirea și actualizarea legislației fiscale pentru a elimina lacunele și ambiguitățile, precum și pentru a reduce birocrația.

Digitalizarea: Implementarea tehnologiei moderne în procesul de colectare a taxelor poate reduce evaziunea fiscală. Sistemele informatice avansate pot automatiza multe aspecte ale colectării fiscale, contribuind la identificarea contribuabililor care nu își plătesc obligațiile fiscale și la monitorizarea tranzacțiilor financiare.

Consolidarea instituțiilor de colectare a taxelor: Guvernul poate consolida Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea colectării.

Educație fiscală: Guvernul poate desfășura campanii de educație fiscală pentru a informa și a educa contribuabilii cu privire la obligațiile, beneficiile plății taxelor și consecințele evaziunii fiscale. O mai mare conștientizare a acestor aspecte poate contribui la creșterea voluntară a conformității fiscale.

Măsuri anti-evaziune: Guvernul poate lua măsuri specifice pentru a combate evaziunea fiscală, cum ar fi intensificarea inspecțiilor fiscale, implementarea sancțiunilor mai aspre pentru contribuabilii evazioniști și colaborarea cu băncile și alte instituții financiare pentru a identifica tranzacțiile suspecte.

Creșterea transparenței: Guvernul poate crește transparența în ceea ce privește colectarea și utilizarea veniturilor fiscale, astfel încât contribuabilii să aibă încredere că banii lor sunt folosiți în mod eficient și corect.

Cooperarea internațională: Colaborarea cu alte țări și instituții internaționale în schimbul de informații fiscale poate ajuta la detectarea evaziunii fiscale transfrontaliere și la recuperarea veniturilor fiscale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News